Alpinism in masivul Bucegi

Localitatea: Localitati acces: Sinaia, Busteni, Predeal, Rasnov, Bran, Pietrosita
Judet: -
Adresa: Federatia Romana de Alpinism si Escalada
Website: www.fralpinism.ro
E-mail: bdudau@yahoo.com
Localizare: Teritoriile administrative ale judetelor Prahova, Brasov, Dambovita

Masivul Bucegi reprezinta pentru alpinismul romanesc atat inceputul acestui sport in Romania cat si principalul loc de practicare al acestui sport in momentul de fata. Inaintea tuturor masivelor muntoase din Romania, Bucegii ofera turistilor si alpinistilor cele mai multe si mai variate trasee de stanca, de la cele mai usoare pana la cele extrem de dificile. La poalele acestui abrupt este situata "capitala" alpinismului romanesc, orasul Busteni. Busteniul este considerat centrul unde atat alpinistii experimentati cat si cei incepatori se intalnesc; locatie deosebita ce cuprinde atat trasee de perete cu o dificultate sporita, cat si trasee pentru cei care doresc sa parcurga vaile si branele muntilor.

In Masivul Bucegi, zonele interesante de practicare a alpinismului si escaladei sportive se gasesc in principal in abruptul prahovean al culmii principale, format din peretii Jepilor Mici, Caraimanului si Costila; din culmile nordice ale Morarului si Bucsoiului. In partea nord-vestica se gaseste abruptul dinspre Bran al Culmii Strunga, de asemeni loc propice practicarii escaladei. Un loc foarte bun pentru antrenamente se afla in zona centrala a masivului, pe Valea Ialomitei, in zona Pestera Horoba. Trasee de scoala se gasesc si in apropiere de Sinaia: Stanca Sf. Ana.

Primul in Bucegi si pe tara, Costila, isi merita pe deplin locul pe care-l ocupa in clasificarea alpinistilor. Jumatate din numarul traseelor alpine ale Bucegilor este concentrata in abruptul Costila, iar poarta principala de intrare a acestui abrupt se afla la Refugiul Costila. Tancul Ascutit de langa Refugiu ofera cataratorilor posibilitatea de a lua primul contact cu conglomeratul Bucegilor. Urcand prin stanga Tancului Mic pe Valcelul Pietros (Uriasului) se ajunge la baza primului dintre cei patru mari pereti ai Costilei: Peretele Vulturilor (Policandrului). Mai la stanga, separat de Peretele Vulturilor printr-un contrafort masiv pe care cresc molizi, zade si jnepeni, se afla Peretele Vaii Albe. Deasupra Refugiului se inalta Creasta Costila-Galbinele, din care coboara spre sud Peretele Costilei, iar spre nord Peretele Galbinelelor. Dar in afara celor patru mari pereti, Costila mai ofera alpinistilor indragitul Umar al Galbinelelor, Coltul Galbinelelor, Coltul Malinului, salbatica regiune a flancului nordic al Costilei privind spre Valea Cerbului, precum si Peretele Branei.

Aparent, un monolit putin fragmentat, prezentand trei fete abrupte - sudica, estica si nordica - Caraimanul dezvaluie unei priviri mai atente o sumedenie de elemente interesante pentru alpinism: Creasta Branelor, Valea Spumoasa, Coltul Berbecului, Valcelul Inspumat, Valea Seaca a Caraimanului cu afluentii ei, Creasta si Varful Picatura, Albisoarele Caraimanului, Braul Portitei, Brana Mare a Caraimanului, Peretele Portitei, Peretele Branei.

Culmea Morarul porneste din Varful Omu spre est. Fata sudica, insorita, este in cea mai mare parte inierbata; chiar si Coltii priviti din sud apar destul de accesibili; aspectul fetei este neted, ea fiind strabatuta doar de cateva sistoace putin adancite. Fata estica, se adanceste in padure. Cea mai salbatica este fata nordica, stancoasa, umbrita si rece, brazdata de mai multe vai de abrupt. Accesul la muntele Morarul se face din Busteni, precum si de la cabanele Gura Dihamului, Poiana Izvoarelor si Omu.

Flancurile sudice si estice ale Bucsoiului sunt strabatute de numeroase brane, care conflueaza pe Fata Bucsoiului in pajisti largi. Cea mai insemnata este Brana Mare a Bucsoiului care, pornind din Varful Morarului, in prelungirea Branei Mari a Morarului, traverseaza Creasta Bucsoiului Mic si coboara subtiata in Varful Bucsoiului, de unde se continua pe malul opus si intra pierzandu-se pe Fata Bucsoiului. Versantul nord-vestic si vestic al Bucsoiului Mare este intretaiat de o singura brana continua, ingusta si stancoasa, Brana Caprelor (urmata de o poteca marcata), care porneste din creasta si conduce in Valea Malaesti.