Situl Arheologic de la Tartaria

Zona sitului se afla pe teritoriul comunei Salistea, in satul Tartaria, in punctul Gura Luncii. A fost descoperit de catre Endre Orosz in anul 1906 si cercetat de-a lungul timpului de Kurt Horedt (1942-1943), Nicolae Vlassa (1961) si Iulia Paul (1989). Planul si profilul asezarii au fost stabilite de catre Gheorghe Lazarovici si Marco Merlini in perioada 2005-2006. Momentan, cercetarile arheologice se intind pe o suprafata de aproximativ 3 hectare.

Situl de la Tartaria este recunoscut pentru descoperirea, in anul 1961, de catre Nicolae Vlassa, a trei tablite de lut inscriptionate, despre care se crede ca dateaza din anul 5.000 i.Hr. De la descoperirea lor pana astazi, tablitele de la Tartaria inca sunt o sursa de controverse. Multi cercetatori straini, ca David Whipp, Boris Perlov sau Iovan Todorovici, sunt de parere ca simbolurile ce apar pe artefacte prezinta prima scrierea a lumii. Marija Gimbutas, specializata in culturile neolitice europene, era de parere ca inscrisurile gasite pe tablite fac parte din ceea ce numea "vechea scriere europeana". In tara, Vlassa a fost denigrat si descoperirea lui nu numai ca a fost trecuta cu vederea, dar a fost hulit de cercetatorii romani. Din aceasta cauza Vlassa nu prea facea referiri la tablite si ezita sa vorbeasca despre ele.

Daca varsta estimata, cea de 5.500 i.Hr. s-ar dovedi in final a fi reala, iar semnele se dovedesc a fi scris, atunci ele sunt cele mai vechi artefacte purtatoare de scris din lume. Celelalte candidate la cea mai veche scriere din lume si anume, scrierile egiptene, Harappa si cea sumeriana, dateaza toate din jurul datei de cca. 3.200-3.500 i.Hr. Evident, distanta in timp intre 3.500 i.Hr. si 5.500 i.Hr. este mare. Din pacate exista un obstacol insurmontabil in ceea ce priveste determinarea varstei: posibilitatea datarii cu carbon radioactiv nu mai exista datorita unui tratament termic. In ceea ce priveste faptul ca pe ele este sau nu un scris, sperante exista si in timp cercetatorii vor putea spune daca este doar proto-scriere sau scris adevarat, in acest caz din urma desigur vor trebui sa spuna despre ce fel de scris anume este vorba pe fiecare din ele (ex. pictografic, ideografic, silabar etc).

In 2010 sapaturile au fost reluate, dar ulterior au fost abandonate din lipsa de fonduri. In acest moment Ministerul Culturii a alocat circa 5.000 de lei pe an, bani care nu au permis continuarea cercetarilor.