Ateneul Roman - edificiu simbol al culturii nationale

Localitatea: Bucuresti
Judet: Bucuresti
Adresa: Str.Benjamin Franklin, nr. 1-3
Program: -
Telefon: 0213/152.567
Fax: 0213/122.983
Website: fge.org.ro
E-mail: -

Sub stindardul “Dati un leu pentru Ateneu”, in anul 1886 a demarat constructia celui mai mare edificiu cultural existent in tara noastra – Ateneul Roman, situat pe Calea Victoriei, in Piata George Enescu (in partea nordica a Pietei Palatului). Construit din initiativa societatii culturale "Ateneul Roman", infiintata in anul 1863, a fost ridicat atat din fondurile statului, cat si din fondurile caritabile. Ateneul a devenit in scurt timp un veritabil punct de atractie atat pentru bucuresteni, cat si pentru turistii romani sau straini veniti in vizita prin Capitala.

La 26 octombrie 1886 a fost pusa piatra de temelie la Palatul Ateneului. La inceputul lui 1888 ciclul de conferinte se deschidea in noul local. Desi fara sa fie intru totul finalizata nici in 1889 conferintele continua si in acest an incepand cu luna martie printr-o prelegere a lui Escaru in care isi exprima regretul ca palatul nu poate fi inaugurat.

Cu fondurile epuizate Societatea se adreseaza Ministerului Instructiunii cu propunerea ca acesta sa termine cladirea, cedand insa in deplina proprietate statului terenul cu constructiile incepute pe el, statul fiind liber sa foloseasca noua cladire pentru propriile nevoi.

Ca stil, arhitectura Ateneului Roman este neoclasica, cu ornamente si detalii specifice sfarsitului de secol XIX francez. Acest stil se intalneste la majoritatea cladirilor reprezentative ale Bucurestiului. Este o perioada puternic influentata de arhitectura franceza, de occidentalizare, precum si de inflorirea vietii social-economice a Regatului Romaniei. Proiectul Ateneului roman a fost realizat de arhitectul francez Albert Galleron impreuna cu romanii Grigore Cerchez, Constantin Olanescu, Ion Mincu, Ion Gr. Cantacuzino.

Desi conceput in stil neoclasic, palatul are si caracteristicile unui vadit stil eclectic. Intrarea principala este sprijinita pe sase coloane ionice. Cele 6 coloane ale peristilului au 12 metri inaltime, fiind identice in dimensiuni cu cele ale Erechteionului de pe Acropole, din Atena. Fatada este un peristil cu latimea de 48 m. Sub peristil se afla cinci medalioane in mozaic care ii reprezinta pe cinci mari domnitori ai tarii: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, regele Carol I al Romaniei, Vasile Lupu si Matei Basarab.

Inaltimea totala a cladirii pana in varful cupolei este de 41 m. Cupola are 20 de ferestre cu lire si cununi si se afla la 41 de metri de pamant. Domul acoperit cu zinc se termina cu un tripod dupa modelul monumentului lui Lysicrat din Atena inchipuind urna invingatorilor. Cupola in stil baroc, in forma circulara, dar si trasaturile neo-clasice ale arhitecturii sale i-a determinat pe multi dintre cei interesati de arta sa ii cunoasca incaperile.

Din portic se intra in vestibul prin 3 mari usi de lemn. Din vestibul se ajunge la sala de sus prin 4 scari de marmura carrara construite in spirala. Sala de conferinte si concerte de la etaj are 28,50 m in diametru si 16 m in inaltime. Pe cuprinsul boltii acestei sali se afla in medalioane denumirile diferitelor stiinte.

Sala de concerte are 600 de locuri la partere si 52 de loji. Deasupra lojilor, de jur imprejurul tamburului cupolei, cu exceptia locului unde se afla scena, se desfasoara o fresca lata de 3 metri si lunga de 70 de metri, opera a pictorului Costin Petrescu. Fresca din sala, finalizata in 1938, este alcatuita din 25 de scene reprezentative din istoria Romaniei, de la cucerirea romana pana la regele Ferdinand.

In fata Ateneului Roman, in micul parc frumos amenajat, se afla si cea mai cunoscuta reprezentare sculpturala a lui Mihai Eminescu. Statuia unui Eminescu aproape zeificat ii apartine sculptorului Gheorghe Anghel, acelasi care realizase si bustul lui George Enescu, din interiorul Ateneului.

In perioada antebelica, aleile Gradinii Ateneului erau impodobite cu busturile care reprezentau mari oameni politici, de cultura sau artisti romani: Mihai Eminescu (de Ion Georgescu), Mihail Kogalniceanu (de W. C. Hegel), P.S. Aurelian (de W. C. Hegel), Ion Ghica (Iordanescu), Traian Demetrescu (de Filip Marin), Dumitru Georgescu-Kiriac (de Oscar Han), Ienachita Vacarescu (de W. C. Hegel), Constantin Esarcu (de W. C. Hegel), Gavriil Musicescu (de Milita Petrascu), C. A. Rosetti (de I. Georgescu), Vasile Urechea-Alexandrescu (de W. C. Hegel), generalul Ioan Emanoil Florescu (de I. Georgescu), Grigore Tocilescu, Gheorghe Dem Theodorescu (de Carol Storck), C. I. Stancescu (de W. C. Hegel) si Theodor serbanescu (de Filip Marin). Din pacate, acestea nu s-au pastrat, pentru ca au fost distruse in anii regimului comunist

Ateneul a fost (si ramane) leagan de lansare a muzicienilor romani, de la Enescu si Lipatti, Clara Haskil, Cella Delavrancea la Ion Voicu, Lola Bobescu, Radu Aldulescu, George Georgescu, Dimitrie Dinicu, Eduard Wachmann, Alfonso Castaldi, Ionel Perlea, D.G. Kiriac, Constantin Silvestri, Elena Teodorini, D. Popovici-Bayreuth, Zina de Nori, Theodor Rogalski, Alfred Alessandrescu, Iosif Conta, Cristian Mandeal, Erich Bergel, Horia Andreescu, Valentin Gheorghiu, Antonin Ciolan, Ion Nonna Otescu, Mircea Basarab, Mihai Brediceanu, Egizio Massini etc.

A oferit melomanilor bucuresteni intalniri de neuitat cu Pietro Mascagni, Vincent Indy, Richard Strauss, Bela Bartok, Igor Stravinski, Serghei Prokofiev, Maurice Ravel, Felix Weingartner, Hermann Scherchen, Erich Kleiber, Pierre Monteux, Clemens Krauss, Hermann Abendroth, Vaclav Talich, Herbert von Karajan, Carl Bahm, Wilhelm Bakhaus, Claudio Arrau, Marguerite Long, Wilhelm Kempff, Henryk Szeryng, Alfred Cortot, Arthur Rubinstein, Pierre Fournier, Zino Francescatti, Jacques Thibaud, Pablo Casals, Walter Gieking, David Oistrah, Yehudi Menuhin, Monique de la Bruchollerie, Mstislav Rostropovici, Leonid Kogan, Ruggiero Ricci, Daniil Shafran, Dmitri Bashkirov, Christian Ferras, Nikita Magaloff, Sviatoslav Richter etc. A concerta pe podiumul Ateneului Roman din Bucuresti echivaleaza astazi in arta lirica cu aparitia pe scena Teatrului Scala din Milano.

Constantin Esarcu, sufletul acestui proiect, dorea ca „edificiul destinat artei si stiintei sa fie monumental“; dorinta i s-a implinit si, poate mai mult decat atat, Ateneul Roman a devenit in timp simbolul capitalei si al vietii culturale romanesti. Templu al artei si culturii romanesti, Ateneul Roman ramane, la cei 120 de ani, nu doar o cladire de patrimoniu universal, reprezentativa ca arhitectura pentru Romania si Balcani (cu trimitere la antichitatea greceasca), ci si un simbol de traditie spirituala a unui popor. Ateneul Roman este inscris in Lista Monumentelor Istorice din anul 2004.