Clisura Dunarii - cel mai frumos defileu din Europa. Cazanele Mari si Cazanele Mici

Localitatea: Intre Bazias si Gura Vaii
Judet: Caras-Severin si Mehedinti
Regiunea: Banat si Oltenia
Acces: Drumul principal de acces in Cazanele Dunarii este DN 57, care traverseaza tot Defileul Dunarii
Program: Deschis fara taxa de vizitare
Website: -
Localizare: Parcul Natural Portile de Fier

Clisura Dunarii,

cel mai frumos defileu din Europa, este cuprins intre Bazias si Gura Vaii, partea cea mai pitoreasca constituind-o Orsova si "Cazanele Dunarii", situate pe raza localitatilor Eselnita si Dubova. Oriunde, pe teritoriul Clisurii, te poti opri sa admiri paradisul. Pe o parte, dealuri stancoase, cu parcurile si rezervatiile naturale, cu padurile seculare protejate cu soiuri de plante si pasari unice in lume, iar pe cealalta, firul lenes al Dunarii. Iubitorii naturii vor fi incantati de copacii si arbustii rari, de coloniile de lastuni.

Zona Cazanelor Dunarii este inclusa in Rezervatia Naturala Cazanele Mari si Cazanele Mici. Aceasta este o rezervatie naturala complexa, cu o suprafata de 150 ha, care cuprinde masivele Ciucarul Mare si Ciucarul Mic si face parte din Parcul Natural Portile de Fier.

Parcul Natural Portile de Fier,

cu o suprafata de 115.655 ha, se afla situat in partea de sud-vest a Romaniei, la frontiera de stat cu Serbia, ocupand partial teritorii apartinand judetelor Caras-Severin si Mehedinti in partea sudica a Muntilor Locvei si Almajului si in sud-vestul Podisului Mehedinti. Limitele Parcului Natural sunt reprezentate de defileul Dunarii spre sud, raul Nera la vest, cumpana de ape a raurilor tributare Dunarii la nord (partial) si o linie sinuoasa ce porneste in aval de Gura Vaii pana in Varful Motarat la est. Principalele puncte de acces sunt in vecinatatea municipiilor Drobeta Turnu Severin si Orsova din judetul Mehedinti, precum si a localitatilor Socol si Naidas din judetul Caras-Severin.

Rezervatia Cazanelor,

este amplasata intre Valea Ogradena si Ogasul Turcului. In aceasta zona Dunarea strabate cea mai ingusta si mai grandioasa zona a Defileului Dunarii. Prin Cazanele Dunarii se intelege portiunea de defileu cuprinsa intre gurile de varsare a raurilor Plavisevita si Ogradena, fiind formate din doua portiuni distincte: Cazanele Mari si Cazanele Mici, despartite intre ele printr-un golf semicircular, bazinetul Dubova. Intre Plavisevita si bazinetul Dubova se intind pe o lungime de 3,8 km Cazanele Mari, formate din masivul calcaros Ciucaru Mare ( 318 m ), ai carui pereti abrupti marginesc latura stanga a fluviului si Stirbatul Mare ( Veliki Strbac - 768 m ), pe malul sarbesc. Intre bazinetul Dubovei si Ogradena, cu o lungime de 3,6 km, se afla Cazanele Mici (pe raza Eselnitei), in mijlocul acestora deschizandu-se pitoreasca vale a Mraconiei, dominata de bustul sapat in stanca al regelui dac Decebal.

In zona defileului se pot practica mai multe tipuri de turism printre care amintim turismul montan, prin cele 15 trasee turistice marcate, de diferite grade de dificultate, aflate in Parcul Natural Portile de Fier; turismul cultural - exista aici numeroase obiective arheologice, dar si lacasuri de cult; cicloturismul – se pot parcurge " Cazanele Dunarii ", aprox. 65 km, de la Orsova pana dincolo de " Cazane ", spre Svinita, un teritoriu plin de farmec natural; Valea Eselnitei este un traseu recomandat atat pentru mountain-bike, dar si pentru amatorii de adventure cu atv-uri, masini 4x4 sau motocross.

Pentru orice pescar, fie el amator sau experimentat, pescuitul pe Dunare reprezinta o provocare. Pescarii profesionisti, sau de ocazie, isi pot procura obtinerea avizelor necesare, transportul cu barcile cu motor, momeli naturale, amenajarea si testarea locurilor de pescuit (golful Mraconia), informatii utile oricarui pescar, din Orsova sau Drobeta Turnu Severin. Incepatorii pot face o initiere in tainele pescuitului, indrumarea fiind asigurata de "ghizi pescari" experimentati, nascuti si crescuti pe malurile Dunarii.

De un real interes sunt si plimbarile cu barca in Cazane. Ambarcatiunile, care au o capacitate de 10-14 locuri, se gasesc langa Chipul lui Decebal, mai exact sub podul care traverseaza bratul Dunarii. Lungimea traseului este de aproximativ 8,5 km, timpul mediu de parcurs fiind de 2 ore. Unul din punctele de atractie din traseu este si cea mai mare pestera din Clisura Dunarii, Pestera Ponicova, care este sapata in versantul stang al Dunarii, in Cazanele Mari.

Chipul lui Decebal,

sculptat in stanca, cel mai cunoscut obiectiv turistic din zona Cazanelor, este asezat la varsarea raului Mraconia in Dunare si se poate vedea de pe DN 57, care leaga Eselnita de Dubova dar si de pe Dunare. Statuia regelui dac, inalta de 40 m si lata de 25 m, a fost sculptata dupa modelul celei din stanca Muntelui Rushmore si este cea mai mare statuie din Europa: are cu doar sase metri mai putin decat Statuia Libertatii, cu opt mai mult decat monumentul lui Christos din Rio de Janeiro, dar cu aproximativ 10 metri mai mult decat inaltimea legendarului Colos din Rhodos.

Lucrarile au fost coordonate inca de la inceput de sculptorul in marmura Mario Galeolti, din Pietrasanta - Italia. Initiativa ridicarii celei mai mari statui din Europa, precum si finantarea acestui proiect indraznet au apartinut prof. dr. Iosif Constantin Dragan, profesor, istoric si om de cultura. Sub statuia lui Decebal se gaseste o inscriptie in latina: "DECEBAL REX - DRAGAN FECIT" ("Regele Decebal - facuta de Dragan").

Chiar in fata statuii, dar pe malul sarbesc, se gaseste de aproape 2000 ani o placa memoriala antica, "Tabula Traiana", monument ridicat de imparatul roman Traian. Tabula, cu o lungime de 4 m si 1,75 m inaltime, este fixata in piatra. Pe ea sunt reprezentati doi delfini plutind si un vultur pe cer. Figurinele si ornamentele sunt sculptate in relief, iar scrisul este cioplit in piatra. Tabula Traiana a fost construita pentru a comemora obstacolele intampinate de armata romana la trecerea Dunarii in anul 101 e.n., dar si lucrarile de anvergura efectuate de administratia romana in aceasta regiune. De-a lungul timpului tabula a avut de suferit de pe urma intemperiilor naturii, ea fiind ridicata cu 30 m deasupra lacului de acumulare "Portile de Fier" o data cu construirea hidrocentralei "Portile de Fier 1".

Regiunea Defileului Dunarii reprezinta una din cele mai pitoresti si atractive zone turistice, atat prin frumusetile naturale ale regiunii cat si prin monumentele istorice datand din perioada Imperiului Roman. Ruinele castrului roman Drobeta si ale podului construit de imparatul roman Traian peste Dunare sunt numai cateva din atractiile oferite de Muzeul Portile de Fier din orasul Drobeta Turnu-Severin.

Podul lui Traian, construit de Apolodor din Damasc,

a fost primul pod construit pe Dunarea de Jos, la est de Portile de Fier, in apropiere de orasul Drobeta-Turnu Severin. Scopul constructiei a fost de a facilita transportul trupelor si proviziilor necesare trupelor care luptau in Dacia. Podul atinge 1135 de metri lungime, o latime de 15 metri si o inaltime de 19 metri deasupra apei. La fiecare capat, podul era aparat de un castru roman, iar travesarea se putea face doar trecand prin acele castre. In 1982 doar 12, din cei 20 de stalpi, au mai fost gasiti de arheologi. Insa, chiar si astazi se pot vedea primul si ultimul stalp pe malurile Dunarii.

In Valea Mraconiei intalnim si renumita Manastirea a Mraconiei ("loc ascuns" sau "apa intunecata"). Atestarea documentara a Manastirii Mracunia coboara pana spre anul 1453, cand preotul-cronicar Nicolae Stoica din Hateg, protopop al Mehadiei, scria intr-o cronica din anul 1829 ca „de frica turcilor, si indeosebi dupa batalia nefericita de la Varna si dupa ocuparea Constantinopolului in 1453, calugarii de la Mracunia s-au refugiat la Orsova“.

Printre lacasurile de cult din zona Cazanelor amintim si Manastirea Sfanta Ana. Situata pe Dealul Mosului din Orsova ofera vizitatorului o priveliste deosebita asupra Dunarii. Aceasta manastire are un istoric aparte, fiind ctitorita de catre cunoscutul ziarist interbelic Pamfil Seicaru, care a luptat in zona Orsovei in calitate de tanar sublocotenent al Regimentului 17 Infanterie in primul Razboi Mondial. Acesta impreuna cu camaradul sau de arme Petre Gavanescu era sa fie ingropat de viu de un obuz in 1916, in Primul Razboi Mondial, pe locul in care este actualmente manastirea. El a promis ca atunci cand situatia sa materiala ii va permite, va ridica acolo o manastire, exprimandu-si astfel recunostiinta in fata lui Dumnezeu pentru ca a ramas in viata. Pamfil Seicaru s-a tinut de cuvant si intre anii 1936-1939 a ridicat Manastirea Sfanta Ana - dupa numele mamei sale.

In curtea Manastirii Sfanta Ana functioneaza din 1995 si Muzeul Pamfil Seicaru.

Muzeul Parohial Eselnita

- s-a constituit in perioada 1990 - 1996, gratie preotului paroh Sever Negrescu. Cuprinde bunuri de patrimoniu de exceptionala valoare, provenind de la vetrele fostelor sate si biserici aflate de-a lungul Defileului Dunarii: Tisovita, Plavisevita si Ogradena inghitite de ape, precum si a celor stramutate Dubova si Eselnita, odata cu construirea Sistemului Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier I.

Relieful carstic este bine reprezentat in zona Cazanelor, atat prin formele exocarstice (lapiezuri, doline, uvale), cat si endocarstice (pesteri, avene).

Cea mai mare pestera din Clisura Dunarii, Pestera Ponicova, se afla in localitatea Dubova. Aceasta de-a lungul anilor a primit mai multe denumiri si anume pestera de la Gura Apei, Pestera liliecilor. Pestera Ponicova este sapata in versantul stang al Dunarii, in Cazanele Mari, Ciucaru Mare, fiind partial inundata dupa crearea lacului de baraj. Galeriile sale insumeaza 1.660 m strabatand Ciucaru Mare si iesind in Dunare. Poate fi accesata de pe uscat sau de pe Dunare cu barca. Este accesibila si persoanelor mai putin experimentate. Dintre galeriile fosile cele mai frumoase sunt: Galeria Concretionara si Sala Coloanelor. Tot in aceasta pestera au fost gasite ramasite de urs si hiena de pestera, precum si urme ale culturii halstattiene. Se mai poate vizita si galeria cu guano a Liliecilor de peste 100 m lungime, 60 m latime si 30 m inaltime. La debitele mai mari ale Dunarii zona activa se inunda pe o lungime de cca. 200 m. Un insotitor avizat este recomandat celor ce vin pentru prima oara.

Pestera Veterani,

a fost locuita cu peste 4.000 de ani in urma. Omul primitiv a folosit-o pentru adapost, dacii pentru a se inchina lui Zamolxis, turcii si austriecii in scopuri militare, iar astazi, pestera este folosita de putinii turisti pentru suvenirurile rare, iar de altii, pentru a cauta legendarele comori ale Mariei Tereza sau ale tarului sarb Obrenovici. Pestera este sapata in malul stang al Dunarii, in Cazanele Mari, in masivul muntos Ciucaru Mare, la 500 m aval de Pestera de la Gura Ponicovei, sub peretele denumit Panza Curii. Accesul se face numai de pe Dunare, unde deschiderea sa este usor vizibila. Exista amenajat un mic ponton de acostare la baza peretelui de acces, de la care se urca o scurta panta abrupta pana la intrarea in pestera.

In jumatatea de vest a Defileului Dunarii, dupa Dubova, obiectivele turistice tin mai mult de prezenta ruinelor unor cetati sau de aparitii ciudate din apele Dunarii. Intre acestea, care se pot vedea din drumul national (DN 57) care serpuieste pe malul stang al Dunarii, se disting Stanca Babacai si ruinele cetatii Trikule.

Ruinele Cetatii Trikule ("Trei Turnuri")

se observa in apropierea localitatii Svinita, din judetul Mehedinti, la 5 kilometri in aval. Trikule inseamna de fapt trei turnuri si repezinta ruinele unei cetati ridicate in secolul al XIV lea de catre Banul Petru Petrovici, impotriva semilunei otomane care ameninta din ce in ce mai mult aceasta parte a Balcanilor. Ansamblul Cetatii a fost inundat in urma amenajarii lacului de acumulare Portile de Fier 1, la suprafata observandu-se doar doua turnuri, cel de-al treilea fiind vizibil numai in conditii de nivel foarte scazut al apei. Desi nu se cunosc foarte multe date despre aceasta cetate, lipsa amenajarilor de tip rezidential, lipsa ferestrelor, a semineelor, conduc catre faptul ca a fost folosita doar in scop militar.

Stanca Baba Caia

(Babacai, Baba Gaia sau Baba Geea) este o aparitie ciudata, relativ aproape de malul romanesc, cu o inaltime de 7 metri, la nivelul normal al Dunarii in defileu, si care este singura aparitie de acest gen de pe toti cei 140 de kilometri dintre Bazias si Gura Vaii. Ea reprezinta un martor de eroziune, calcaros, de varsta cretacica, ramas din vechea albie plina de gherdapuri, dupa cum le spunea Alexandru Vlahuta.

Defileul Dunarii cuprinde si una din cele mai mari constructii hidrotehnice din Europa si cea mai mare de pe Dunare, Sistemul Portile de Fier. Lacul sau de acumulare cu un volum de peste 2.200 milioane m³ se intinde de la baraj pana la confluenta cu raul Tisa.

Sistemul Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier I a fost ianugurat la 16 mai 1972 si are in componenta, pe langa cele doua centrale hidroelectrice, si barajul deversor cu 14 campuri, cate 7 pentru fiecare parte si doua ecluze. Prin dimensiunile sasurilor si prin cadere, ecluzele de la Portile de Fier I se inscriu in lista celor mai mari constructii de acest gen din lume. Ecluza romana a fost pusa in functiune la 3 august 1969, iar primul agregat la 14 august 1972.

Flora din zona Cazanelor contine multe elemente submediteraneene in amestec cu cele central-europene. La baza peretelui abrupt se intalnesc arborete de fag, carpinita, mojdrean, jugastrul cazanelor sau artar trilobat, alun turcesc. In zonele cele mai insorite creste cerul (Quercus cerris), alaturi de stejarul pufos, gorunul, liliacul salbatic. In zonele umbrite, la numai 120 m altitudine, se dezvolta tisa (taxus baccata), relictul tertiar. Alte plante ocrotite in cadrul rezervatiei mai sunt: laleaua cazanelor (tulipa hungarica), stanjenelul de stanca, clopoteii cazanelor, sipica de rapa, sapunarita rosie, cornutul, colilia, etc.

In ceea ce priveste fauna, se intalneste o mare diversitate de specii: dihorul pestrit, popandaul, potarnichea de stanca, broasca dalmatica, testoasa de uscat, salamandra, scorpionul, egreta mica, randunica de stanca. Reprezentative pentru arealul rezervatiei sunt reptilele: testoasa lui Hermann (Testudo hermanni), vipera cu corn (Vipera ammodytes), gusterul (Lacerta viridis), iar in pesteri, liliecii.

Centrul de crestere in captivitate a testoasei lui Herman

a fost infiintat la Eselnita, in Parcul Natural Portile de Fier, de catre Universitatea Bucuresti, Centrul de Cercetare a Mediului si Efectuare a Studiilor de Impact. Testoasa lui Hermann (Testudo hermanni boettgeri sau Eurotestudo boettgeri), cunoscuta si sub numele de testoasa de uscat sau testoasa banateana este o reptila erbivora, strict protejata in Romania si in Europa.