Localitatea: | Intre Bazias si Gura Vaii |
Judet: | Caras-Severin si Mehedinti |
Regiunea: | Banat si Oltenia |
Acces: | Drumul principal de acces in Cazanele Dunarii este DN 57, care traverseaza tot Defileul Dunarii |
Program: | Deschis fara taxa de vizitare |
Website: | - |
Localizare: | Parcul Natural Portile de Fier |
Zona Cazanelor Dunarii este inclusa in Rezervatia Naturala Cazanele Mari si Cazanele Mici. Aceasta este o rezervatie naturala complexa, cu o suprafata de 150 ha, care cuprinde masivele Ciucarul Mare si Ciucarul Mic si face parte din Parcul Natural Portile de Fier.
In zona defileului se pot practica mai multe tipuri de turism printre care amintim turismul montan, prin cele 15 trasee turistice marcate, de diferite grade de dificultate, aflate in Parcul Natural Portile de Fier; turismul cultural - exista aici numeroase obiective arheologice, dar si lacasuri de cult; cicloturismul – se pot parcurge " Cazanele Dunarii ", aprox. 65 km, de la Orsova pana dincolo de " Cazane ", spre Svinita, un teritoriu plin de farmec natural; Valea Eselnitei este un traseu recomandat atat pentru mountain-bike, dar si pentru amatorii de adventure cu atv-uri, masini 4x4 sau motocross.
Pentru orice pescar, fie el amator sau experimentat, pescuitul pe Dunare reprezinta o provocare. Pescarii profesionisti, sau de ocazie, isi pot procura obtinerea avizelor necesare, transportul cu barcile cu motor, momeli naturale, amenajarea si testarea locurilor de pescuit (golful Mraconia), informatii utile oricarui pescar, din Orsova sau Drobeta Turnu Severin. Incepatorii pot face o initiere in tainele pescuitului, indrumarea fiind asigurata de "ghizi pescari" experimentati, nascuti si crescuti pe malurile Dunarii.
De un real interes sunt si plimbarile cu barca in Cazane. Ambarcatiunile, care au o capacitate de 10-14 locuri, se gasesc langa Chipul lui Decebal, mai exact sub podul care traverseaza bratul Dunarii. Lungimea traseului este de aproximativ 8,5 km, timpul mediu de parcurs fiind de 2 ore. Unul din punctele de atractie din traseu este si cea mai mare pestera din Clisura Dunarii, Pestera Ponicova, care este sapata in versantul stang al Dunarii, in Cazanele Mari.
Lucrarile au fost coordonate inca de la inceput de sculptorul in marmura Mario Galeolti, din Pietrasanta - Italia. Initiativa ridicarii celei mai mari statui din Europa, precum si finantarea acestui proiect indraznet au apartinut prof. dr. Iosif Constantin Dragan, profesor, istoric si om de cultura. Sub statuia lui Decebal se gaseste o inscriptie in latina: "DECEBAL REX - DRAGAN FECIT" ("Regele Decebal - facuta de Dragan").
Chiar in fata statuii, dar pe malul sarbesc, se gaseste de aproape 2000 ani o placa memoriala antica, "Tabula Traiana", monument ridicat de imparatul roman Traian. Tabula, cu o lungime de 4 m si 1,75 m inaltime, este fixata in piatra. Pe ea sunt reprezentati doi delfini plutind si un vultur pe cer. Figurinele si ornamentele sunt sculptate in relief, iar scrisul este cioplit in piatra. Tabula Traiana a fost construita pentru a comemora obstacolele intampinate de armata romana la trecerea Dunarii in anul 101 e.n., dar si lucrarile de anvergura efectuate de administratia romana in aceasta regiune. De-a lungul timpului tabula a avut de suferit de pe urma intemperiilor naturii, ea fiind ridicata cu 30 m deasupra lacului de acumulare "Portile de Fier" o data cu construirea hidrocentralei "Portile de Fier 1".
Regiunea Defileului Dunarii reprezinta una din cele mai pitoresti si atractive zone turistice, atat prin frumusetile naturale ale regiunii cat si prin monumentele istorice datand din perioada Imperiului Roman. Ruinele castrului roman Drobeta si ale podului construit de imparatul roman Traian peste Dunare sunt numai cateva din atractiile oferite de Muzeul Portile de Fier din orasul Drobeta Turnu-Severin.
In Valea Mraconiei intalnim si renumita Manastirea a Mraconiei ("loc ascuns" sau "apa intunecata"). Atestarea documentara a Manastirii Mracunia coboara pana spre anul 1453, cand preotul-cronicar Nicolae Stoica din Hateg, protopop al Mehadiei, scria intr-o cronica din anul 1829 ca „de frica turcilor, si indeosebi dupa batalia nefericita de la Varna si dupa ocuparea Constantinopolului in 1453, calugarii de la Mracunia s-au refugiat la Orsova“.
Printre lacasurile de cult din zona Cazanelor amintim si Manastirea Sfanta Ana. Situata pe Dealul Mosului din Orsova ofera vizitatorului o priveliste deosebita asupra Dunarii. Aceasta manastire are un istoric aparte, fiind ctitorita de catre cunoscutul ziarist interbelic Pamfil Seicaru, care a luptat in zona Orsovei in calitate de tanar sublocotenent al Regimentului 17 Infanterie in primul Razboi Mondial. Acesta impreuna cu camaradul sau de arme Petre Gavanescu era sa fie ingropat de viu de un obuz in 1916, in Primul Razboi Mondial, pe locul in care este actualmente manastirea. El a promis ca atunci cand situatia sa materiala ii va permite, va ridica acolo o manastire, exprimandu-si astfel recunostiinta in fata lui Dumnezeu pentru ca a ramas in viata. Pamfil Seicaru s-a tinut de cuvant si intre anii 1936-1939 a ridicat Manastirea Sfanta Ana - dupa numele mamei sale.
In curtea Manastirii Sfanta Ana functioneaza din 1995 si Muzeul Pamfil Seicaru.
Relieful carstic este bine reprezentat in zona Cazanelor, atat prin formele exocarstice (lapiezuri, doline, uvale), cat si endocarstice (pesteri, avene).
Cea mai mare pestera din Clisura Dunarii, Pestera Ponicova, se afla in localitatea Dubova. Aceasta de-a lungul anilor a primit mai multe denumiri si anume pestera de la Gura Apei, Pestera liliecilor. Pestera Ponicova este sapata in versantul stang al Dunarii, in Cazanele Mari, Ciucaru Mare, fiind partial inundata dupa crearea lacului de baraj. Galeriile sale insumeaza 1.660 m strabatand Ciucaru Mare si iesind in Dunare. Poate fi accesata de pe uscat sau de pe Dunare cu barca. Este accesibila si persoanelor mai putin experimentate. Dintre galeriile fosile cele mai frumoase sunt: Galeria Concretionara si Sala Coloanelor. Tot in aceasta pestera au fost gasite ramasite de urs si hiena de pestera, precum si urme ale culturii halstattiene. Se mai poate vizita si galeria cu guano a Liliecilor de peste 100 m lungime, 60 m latime si 30 m inaltime. La debitele mai mari ale Dunarii zona activa se inunda pe o lungime de cca. 200 m. Un insotitor avizat este recomandat celor ce vin pentru prima oara.
In jumatatea de vest a Defileului Dunarii, dupa Dubova, obiectivele turistice tin mai mult de prezenta ruinelor unor cetati sau de aparitii ciudate din apele Dunarii. Intre acestea, care se pot vedea din drumul national (DN 57) care serpuieste pe malul stang al Dunarii, se disting Stanca Babacai si ruinele cetatii Trikule.
Defileul Dunarii cuprinde si una din cele mai mari constructii hidrotehnice din Europa si cea mai mare de pe Dunare, Sistemul Portile de Fier. Lacul sau de acumulare cu un volum de peste 2.200 milioane m³ se intinde de la baraj pana la confluenta cu raul Tisa.
Sistemul Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier I a fost ianugurat la 16 mai 1972 si are in componenta, pe langa cele doua centrale hidroelectrice, si barajul deversor cu 14 campuri, cate 7 pentru fiecare parte si doua ecluze. Prin dimensiunile sasurilor si prin cadere, ecluzele de la Portile de Fier I se inscriu in lista celor mai mari constructii de acest gen din lume. Ecluza romana a fost pusa in functiune la 3 august 1969, iar primul agregat la 14 august 1972.
Flora din zona Cazanelor contine multe elemente submediteraneene in amestec cu cele central-europene. La baza peretelui abrupt se intalnesc arborete de fag, carpinita, mojdrean, jugastrul cazanelor sau artar trilobat, alun turcesc. In zonele cele mai insorite creste cerul (Quercus cerris), alaturi de stejarul pufos, gorunul, liliacul salbatic. In zonele umbrite, la numai 120 m altitudine, se dezvolta tisa (taxus baccata), relictul tertiar. Alte plante ocrotite in cadrul rezervatiei mai sunt: laleaua cazanelor (tulipa hungarica), stanjenelul de stanca, clopoteii cazanelor, sipica de rapa, sapunarita rosie, cornutul, colilia, etc.
In ceea ce priveste fauna, se intalneste o mare diversitate de specii: dihorul pestrit, popandaul, potarnichea de stanca, broasca dalmatica, testoasa de uscat, salamandra, scorpionul, egreta mica, randunica de stanca. Reprezentative pentru arealul rezervatiei sunt reptilele: testoasa lui Hermann (Testudo hermanni), vipera cu corn (Vipera ammodytes), gusterul (Lacerta viridis), iar in pesteri, liliecii.