Cheile Bicazului

Localitatea: De la Lacul Rosu pana la Bicazul Ardelean
Judet: Neamt si Harghita
Regiunea: Moldova si Transilvania
Acces: Sunt strabatute de drumul transcarpatic DN 12C care leaga orasele Gheorgheni si Bicaz
Program: Deschis fara taxa de vizitare
Website: -
Localizare: Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas

Despartite doar de vreo 20 de km de orasul Bicaz, Cheile Bicazului reprezinta una din cele mai pitoresti zone turistice ale tarii. Situate in partea centrala a Muntilor Hasmas, apartinand Carpatilor Orientali, si fiind delimitate la nord si nord-vest de Suhardul Mare (1.506 m) si la sud-est de Suhardul Mic (1.352 m), fac legatura intre judetele Neamt si Harghita. Cheile Bicazului fac parte din Parcul National Cheile Bicazului– Hasmas ce are ca arii protejate: Cheile Bicazului (jud. Neamt, 1.600 ha si jud. Harghita, 2.128 ha) si Lacul Rosu, Cheile Sugaului, Avenul Licas (5 ha), Masivul Hasmasul Mare-Piatra Singuratica si Hasmasul Negru (800 ha).

Zona este strabatuta de drumul transcarpatic DN 12C ce leaga orasul Gheorgheni de Bicaz. Pe parcursul serpentinelor din Chei exista mici magazine cu suveniruri, produse lucrate de artizanii romani si de cei maghiari din zona. Tot drumul din Cheile Bicazului este format de serpentine de o frumusete deosebita. Peretii de calcar ai stancilor ascund pesteri de o deosebita frumusete (Pestera Neagra, Pestera Cascada) si avene (Licas, Avenul cu Trei Intrari). Pe parcurs se pot admira Piatra Altarului, masivele stancoase Piatra Pintestilor (847 m) si Piatra Arsitei (835 m). Printre alte stanci mai deosebite din zona amintim Piatra Surducului, Poarta de Piatra si Politele Bardosului.

Este cel mai cunoscut si cel mai atragator defileu al Carpatilor Orientali, care strabate dinspre sud-vest spre nord-est muntii alcatuiti din depozitele calcaroase ce s-au depus in marile triasice si jurasice. In masivul calcaros s-au format pesteri, doline si avenuri. Defileul este de origine tectonica, iar numele l-a capatat de la raul Bicaz. In aval de Serpentina Mare, Piatra Poienii si Muntele Bardos se apropie doar la cativa metri. Acest loc se numeste Poarta Iadului dupa care mai jos urmeaza locul numit Pridvorul Iadului. Apoi cheile se largesc, pana la stancile Turnului Negru. De aici porneste poteca catre Pestera Neagra care are intrarea de 15 m inaltime si 3 m latime. De la intrare in pestera zarim falnicul turn al Pietrii Altarului. Pestera dupa 25 m se stramteaza, iar dupa inca 10 m se termina. Piatra Altarului este masivul stancos cel mai impunator al Cheilor Bicazului. Cu inaltimea lui de 1.154 m, este mai mic fata de varfurile din jur, dar este frumos si atragator.

Toate micile cursuri de apa afluente Bicazului fac la randul lor alte chei cum ar fi: Cheile Laposului, Cheile Sugaului, Cheile Bicajelului. Inainte de varsarea Bicajelului in Bicaz se afla un pod neterminat, care se numeste Podul Ungurilor, inceput in anii 1940. Initial podul a fost proiectat pentru ocolirea celei mai periculoase partii a cheilor, Gatul Iadului, dar nu s-a putut termina din cauza razboiului. In stanga podului, se inalta Peretele Bardosului cu Santinela de la Gatul Iadului.

De la varsarea paraului Bicajel incepe cea mai spectaculoasa zona a cheilor cu o lungime de 800 m, Gatul Iadului, care se strecoara intre Piatra Surducului si Peretele Bardosului. Spre capatul aval al Gatului Iadului se afla un pod pe valea Bicazului, deasupra caruia se deschide Pestera Cascadei. Pestera are o lungime de 69 m, asa de stramta incat se viziteaza numai taras. In dreapta podului gasim cel mai mare izvor carstic al cheilor, Izvorul Maria, la care ne conduce o carare. Peste drum, paraul Bardos coboara de sus intr-o rigola stramta. De aici valea se largeste treptat, si in aval intalnim numai paduri de foioase. Cu 2,5 km mai jos, se desfasoara pe directia nord-sud, spectaculoasa creasta a Munticelului, care incepand din 1971 este declarata zona ocrotita pe o intindere de 90 hectare.

Cheile sunt cunoscute astazi si sub numele de "paradisul alpinistilor". Pe unele stanci din Cheile Bicazului sunt trasee pentru practicarea alpinismului de catre profesionisti. Regiunea Lacu Rosu-Cheile Bicazului ofera una dintre cele mai importante terenuri de catarare pe stanca. Stancile sunt formate din calcar, iar in urma eroziunii si a miscarilor tectonice s-au format crapaturi si scorburi, astfel zona a devenit perfecta pentru catararea pe stanca.

Aproape de Lacul Rosu din drumul principal se desprinde un drum forestier ce iese in Valea Bicajelului. Prin aceasta vale trec traseele montane Saua Tifra si Cheile Bicajelului – Drumul Surducului. Pentru iubitorii de drumetii mai sunt amenajate in scop turistic un numar de 18 trasee turistice montane in Parcul National Cheile Bicazului–Hasmas, ce strabat Masivul Hasmas. Turistii vor avea parte de experiente de neuitat, dupa ce vor descoperi in spatele stancilor ce incadreaza drumul national 12 C o alta lume plina de peisaje deosebite, fanarii si oameni simpli ce traiesc dupa reguli uitate de cei „de la oras”.

Marcajele traseelor montane din Cheile Bicazului:

» Traseul 1 (linie rosie): pleaca din Pasul Pangarati strabate Poiana Alba si are punctul de sosire la Saua Tarcaului;
» Traseul 2 (cruce rosie): strabate Balconul de Piatra si pleaca din Centrul statiunii Lacu Rosu;
» Traseul 3 (triunghi albastru): strabate Saua Suhard si pleaca din Centrul statiunii Lacu Rosu;
» Traseul 4 (linie galbena): strabate Saua Piatra Rosie si drumul Surducului si are punctul de plecare din Centrul statiunii Lacu Rosu;
» Traseul 5 (punct albastru): strabate drumul Laposului si are punctual de plecare din Gura paraului Cupas;
» Traseul 6 (cruce rosie, de la poalele Cupasului punct rosu): strabate Cheile Bicazului si are punctul de plecare din Gura paraului Cupas;
» Traseul 7 (triunghi galben): strabate drumul Vararilor si pleaca din Centrul statiunii Lacu Rosu;
» Traseul 8 (punct albastru): strabate varful Piatra Cherecului si pleaca din statiunea Lacu Rosu de la debarcader;
» Traseul 9 (linie albastra): strabate Piatra Potcoavei si pleaca din Centrul statiunii Lacu Rosu;
» Traseul 10 (cruce albastra): strabate Piatra Licos si ajunge pana la Pestera carstica Licos;
» Traseul 11 (triunghi rosu): strabate Piatra Rosie pana la punctual de Belvedere Piatra Ghilgos;
» Traseul 12 (punct rosu): strabate valea paraului Jgheabul Cherecului pana la catunul Bicajel;
» Traseul 13 (punct albastru): strabate Piatra Ghilcos si pleaca din statiunea Lacu Rosu de la debarcader;
» Traseul 14 (punct rosu): strabate gatul Cupasului pana la Poiana La Vinkli;
» Traseul 15 (triunghi rosu, de la Gatul Cupasului punct rosu): strabate canionul Laposului pana la Cheile Bicazului;
» Traseul 16 (triunghi galben, din Saua Tifrei fara marcaj): strabate Saua Tifrei pana la Piatra Maria;
» Traseul 17 (banda albastra): pleaca de la Izvorul Oltului pana la cabana Piatra Singuratica;
» Traseul 18 (cruce rosie si banda rosie): pleaca din Halta Tarcau pana la cabana Piatra Singuratica.

Vegetatia parcului Cheile Bicazului – Hasmas este formata in proportie de 95% din paduri de molid care imbraca versantii masivului Hasmas. Mai intalnim paduri de rasinoase cu fag, pajisti montane intinse, varfuri cu vegetatie subalpina sau specifica dar si multe raritati floristice. Speciile de plante declarate monumente ale naturii si ocrotite in Cheile Bicazului sunt: Papucul doamnei, Floarea de colt, Sangele-voinicului, Tisa, etc.

Fauna cuprinde o varietate de specii rare, verigi importante pentru existenta unui ecosistem echilibrat, si anume: amfibieni si reptile ca broasca cu burta galbena, broasca mare de lac, tritonul de munte, tritonul carpatic, tritonul cu creasta, salamandra, broasca raioasa, broasca rosie de munte, soparla de munte, vipera comuna, sarpele de alun, pasari ca fluturasul de stanca, ciocanitoarea de munte, presura de munte, corbul, cocosul de munte, huhurezul mare, acvila de munte si mamifere, cerbul carpatin, capra neagra, ursul, rasul, lupul.

Oamenii din zona sunt mesteri populari in prelucrarea lemnului, ceramicii, tesaturilor si impletiturilor. Din cele mai vechi timpuri, femeile sunt pricepute gospodine si harnice in tot ce tine de gospodarie si la cele necesare portului in stative. Femeile executa tesaturi, cum ar fi costumele populare, cergi si altele, menite sa impodobeasca locuinta. Costumele populare specifice sunt: - secuiesc pentru etnicii maghiari din Gheorgheni si Balan; moldovenesc pentru locuitorii din Bicaz.

In Cheile Bicazului exista locuri care abia asteapta sa fie descoperite, peisaje salbatice si deosebite ce stau ascunse dupa peretii stancosi care parca se intalnesc in cer. Valea foarte ingusta alaturi de cascade, stanci izolate, guri de pesteri si pereti stancosi, formeaza impreuna aceste locuri pitoresti incarcate de legenda, care ne impresioneaza prin frumusetile lor unice si care fac din aceasta zona o adevarata atractie turistica, unica in Romania.