Transalpina

Transalpina

este un drum mai putin cunoscut decat Transfagarasanul, cu toate ca este mai inalt si mai vechi. Construit pe vremea Regelui Carol al II-lea, in anii '30, a fost mai putin utilizat pana dupa reasfaltarea lui in 2009. Transalpina strabate Muntii Parang de la nord la sud, prin judetele Alba, Sibiu, Valcea si Gorj, ajungand, in Pasul Urdele, pana la altitudinea de 2.154 de metri, fata de cei 2.042 metri ai Transfagarasanului. Aceasta face din Transalpina drumul cu cea mai mare altitudine din Romania, si unul din cele mai inalte din Europa. Peisajele de poveste pe care le intalnesti in cei aproximativ 140 de kilometri parcursi pe Transalpina si istoria acestui drum sunt o dovada a potentialului turistic pe care il are.

Istoria Transalpinei este foarte veche; potrivit unor surse, acesta a fost construit de legiunile romane in timpul razboaielor cu dacii, motiv pentru care pe hartile de istorie este trecut sub denumirea de coridorul IV strategic roman. Alte surse afirma ca Transalpina a fost construita de germani, din ratiuni militare, in timpul primului razboi mondial. Cert este ca, in anul 1938, Regele Carol al II-lea a inaugurat Transalpina la Poiana Sibiului, de unde vine si numele de „Drumul Regelui”, traseul fiind considerat o mare realizare tehnica, cu rol economic, strategic si militar. Lucrarile de reabilitare si asfaltarea soselei au inceput in anul 2009.

Transalpina reuseste sa imbine adrenalina, provocata de drumul anevoios si numeroasele serpentine, cu fantasticul. Armonia diferentelor de nivel, asimetria locului si peisajul feeric, reusesc sa rupa de realitate orice fiinta, traind astfel cel mai frumos sentiment in natura. Transalpina bifeaza o multitudine de puncte de atractie turistica, drumul insusi fiind unul dintre ele. Soseaua este deschisa numai in intervalul iulie-octombrie, pentru ca in timpul iernii este inzapezita iar deszapezirea este nerealizabila.

Statiunea Ranca,

asezata in Muntii Parang la o altitudine de 1.600 m este una din frumusetile naturale ale tarii. Ranca este atractiva pentru practicarea sporturilor de iarna: ski, snowboard, ski de tura, snowmobil, dar si vara pentru peisajele montane minunate si pentru sporturile cu motor, bicicleta, atv si parapanta. Iarna se poate urca doar dinspre Novaci, Transalpina fiind inchisa pe timpul iernii intre Ranca si Obarsia Lotrului.

Spre capatul nordic al Transalpinei, langa Cabana Sureanu, va asteapta Domeniul Schiabil Sureanu. In prezent, partiile sunt dotate cu doua teleschiuri si un telescaun, iar cele zece partii care totalizeaza 11.473 de metri sunt pentru toate gusturile, avand o dispunere excelenta pe platoul alpin. Variate ca dificultate si inclinatie ele contin portiuni atat de zapada tasata, cat si de asa-zisa powder (zapada nebatuta, fainoasa), ideala pentru snowboard si freeride.

Pe timpul verii se pot parcurge la pas zeci de trasee montane, cu durate cuprinse, in medie, intre doua si sase ore, principalele puncte de plecare fiind Obarsia Lotrului si Ranca.

Pestera Muierii,

situata la iesire din localitatea Baia de Fier judetul Gorj, este un fascinant monument al naturii sapat de raul Galbenul in masivul calcaros al Muntilor Capatanii. Pestera poarta denumirea de Pestera Muierii deoarece in timpul razboaielor femeile, copii si batranii din zona se adaposteau de atacatori pana la venirea barbatilor acasa. Aflata la o altitudine de 700 m Pestera Muierii este o succesiune de incaperi care se intind pe o lungime de 7.000 de metri din care sunt vizitabili doar 940 de metri, restul sunt rezervatie speologica si nu sunt accesibili turistilor.

Pestera Polovragi,

amplasata la doar cinci kilometri de orasul Novaci, este alt obiectiv care va poate ocupa cel putin o jumatate de zi, in cazul in care alegeti sa mergeti pe jos, din Ranca, pe traseele marcate. Pestera a fost modelata de apele Oltetului in banda de calcare jurasice din sudul muntilor Parang si Capatanii. Aici isi are obarsia si un izvor carstic ce apare chiar in dreptul portalului pesterii. Intrarea in pestera se afla in imediata apropiere a drumului forestier, ce urca in chei. Este una din pesterile mari ale tarii noastre, avand o lungime de peste 9.300m.

Accesul in ambele pesteri se face doar insotiti de ghizi si doar la ora fixa, dupa care se inchid portile.

Lacurile glaciare din Parang

precum Lacul Galcescu, Lacul Verde sau Rosiile trebuie si ele vazute. Lacul Galcescu se iveste chiar la marginea celei mai batute poteci turistice care strabate muntele. Este declarat monument al naturii, iar imprejurimile constituie o rezervatie naturala (geologica, floristica si peisagistica).

Peisajele pitoresti pe care le strabate Transalpina, soseaua din norii Muntilor Parang, va v-a incanta privirea si cu siguranta la terminarea calatoriei veti pastra gandul de a va intorace.