Codrul secular Slatioara

Localitatea: Slatioara
Judet: Suceava
Regiunea: Bucovina
Acces: Accesul se face din capatul estic al orasului Campulung Moldovenesc, spre comuna Stulpicani
Program: Deschis fara taxa de vizitare
Website: -
Localizare: Pe versantul estic al masivului Rarau

Codrul secular Slatioara este o arie protejata de interes national, situata pe versantul estic al masivului Rarau, la o altitudine cuprinsa intre 790 m si 1.353 m, in satul Slatioara, la 12 km de comuna Stulpicani (Suceava) de care apartine. Codrul secular Slatioara se intinde pe 3 creste mari: Batca Neagra, Batca cu Plai, Batca Lesei, separate intre ele prin vai adanci, unde isi strang apele paraile Valuga, Valea lui Ion, dand nastere paraului Slatioara, care se varsa in Suha si apoi in Moldova. Accesul in rezervatie se face de pe soseaua Suceava - Cluj-Napoca, de la Frasin spre Stulpicani. Initiativa declararii acestei zone rezervatie dateaza de la inceputul acestui secol (1904, 1907), pe cand padurile erau administrate de Fondul Bisericesc Ortodox - Roman din Bucovina.

Padurea falnica de brazi si molizi de la Slatioara ar fi, potrivit anumitor specialisti, cea mai veche de pe continent, ori daca nu, cel putin in topul celor mai batrane. O dovedesc arborii impresionanti care si-au infipt radacinile in solurile fertile de aici in urma cu 300-400 ani, si cei care se odihnesc culcati la pamant acoperiti cu sute de specii de muschi. Cele mai inalte exemplare de molid masoara 50-60 m, avand diametrul trunchiului de peste un metru. Linistea, reculegerea, inspiratia, frumusetea si grandoarea sunt cuvintele cheie in orice descriere a locului, mai mult sau mai putin poetica. Frumusetea peisajului consta in salbaticia naturii care invadeaza potecile si in speciile rare de plante pe care le veti intalni numai mergand in Codrii Seculari Slatioara.

Codrul secular Slatioara a fost declarat rezervatie naturala in 1941 si acest lucru prezinta o deosebita importanta datorita vechimii mari a arborilor si mai ales a coniferelor. De atunci, copacii mor in picioare, se descompun si ofera hrana pentru generatiile viitoare. In Romania, nu mai exista astfel de paduri de rasinoase, aceasta fiind a doua din Europa, dupa Germania. Monumentele naturii intalnite in Codrul Secular Slatioara sunt: tisa (Taxus bacata), vulturica de stanca (Hieracium pojoratense), tulichina (Daphne mezereum), foaie grasa – alga rosie de apa dulce (Hildekbrndtia revularis). Fauna este bogat reprezentata, beneficiind de conditiile de hrana si adapost din rezervatie. Demna de remarcat este prezenta rasului (Lynx lynx). Dintre insecte mentionam 5 specii noi de fluturi descoperiti de Ion Nemes dar si specia endemica (unica in lume) Carabus rarauense.