Muntii Rarau-Giumalau - tinut de poveste

Muntii Rarau-Giumalau, din nordul Carpatilor Orientali, fac parte din Muntii Bucovinei. Situati in "dulcea Bucovina", in bazinele hidrografice superioare ale Moldovei si Bistritei, aceste doua formatiuni muntoase si-au creat faima unor locuri deosebit de pitoresti. Cu inaltimi modeste (Varful Giumalau - 1.857 m si Varful Rarau - 1.650 m), muntii se ramifica in culmi unduite, deschise in partea de vest (Giumalau) si in "cetatea" stancilor albe la est (Rarau). Drumetia este legata de statiunile Vatra Dornei si Campulung Moldovenesc.

Muntii Rarau-Giumalau sunt printre cei mai pitoresti din regiune si printre cei mai des vizitati de turisti datorita accesului facil la creasta acestora pe un drum alpin modernizat. Invaluiti de mister si legenda, muntii Rarau si Giumalau adapostesc numeroase locuri care ii atrag ca un magnet pe turistii dornici de aventura. Pietrele Doamnei, Piatra Zimbrului, Piatra Soimului, Varfurile Adam si Eva, Piatra Buhei, turnurile de la Popii Raraului impresioneaza prin maretia si farmecul lor fara asemanare. Renumite prin frumusete sunt si formele de relief carstic, in special cheile sapate in calcar, cum sunt cele ale Zugrenilor, Moara Dracului, Strajii si Izvorului Alb.

Principalul punct de atractie al acestor munti il constituie impresionantul ansamblul de stanci Pietrele Doamnei, care tasnesc albe si zvelte spre cer. Din Pojorata accesul este facil, pe un spectaculos drum modernizat lung de 14 kilometri. Din Campulung Moldovenesc drumul, care urmareste Valea Izvorului Alb, urca pe creasta Raraului unde se afla Cabana Rarau la altitudinea de 1.538 m (trei-patru ore de mers urmand marcajul punct rosu). De la cabana pana la Pietrele Doamnei, pe poteca, mai este aproximativ un kilometru.

Legenda locului precizeaza ca pe la anul 1541, in cea de-a doua domnie a lui Petru Rares, ajungand aproape de culmile Raraului (care pe atunci se numea Todirescu), domnitorul si-ar fi lasat aici sotia, fiul si o parte din avere. Tatarii care au atacat pestera comorilor nu au reusit sa patrunda in ea, deoarece o gramada de bolovani s-a prabusit asupra lor, ingropandu-i. Asa a scapat familia domneasca de navala tatarilor, dar cu pretul bogatiilor ce au ramas inchise pentru totdeauna in maruntaiele pamantului. Asa ca oamenii de pe aceste meleaguri i-ar fi spus de atunci Todirescului “Rarau” (de la numele domnitorului), iar stancile care au ajutat-o pe doamna sa scape cu viata au fost numite “Pietrele Doamnei”.

La nici zece minute de cabana se gaseste si Piatra Soimului, un loc amenajat pe o stanca. Piatra Soimului este un perete stancos al Raraului care ofera o priveliste fantastica. Locul de belvedere este ingradit pentru ca abruptul prapastiei are cateva zeci de metri.

Asemanatoare cu Pietrele Doamnei, dar cu dimensiuni mult mai mici sunt Pietrele Buhei, rezervatie geologica si geomorfologica situata pe valea paraului Izvorul Alb, martor calcaros de eroziune cu suprafata de 2 ha. Rezervatia Piatra Buhei este situata la poalele estice ale Raraului, in intravilanul municipiului Campulung Moldovenesc, pe drumul care urca spre Rarau pe Valea Izvorului Alb. Dupa circa 2 km de mers se ajunge in cheile Izvorului Alb. Acestea sunt flancate, pe partea stanga in sensul urcusului, de o impresionanta stanca numita Piatra Buhei, iar pe partea dreapta, de alte stanci de dimensiuni mai mici, dar la fel de impresionante. Legenda spune ca aceste stanci au fost candva impreunate, fiind zagaz apelor ce se scurgeau de pe povarnisurile din deal. Stanca imensa (de la cota 649 metri la cota 750 metri) este un element peisagistic spectaculos si, in acelasi timp, un punct fosilifer de mare importanta stiintifica.

Unul dintre cele mai frumoase trasee care urca spre Varful Rarau si spre Pietrele Doamnei este cel prin Cheile Moara Dracului, plecand din Campulung Est. Desi nu sunt foarte lungi, avand circa 60 m, cheile sunt totusi foarte spectaculoase. Pereti inalti de calcar, apropiati intre ei, ajungand in unele locuri la aproape 3 metri departare, grote si surplombe spectaculoase si cascade tumultoase intregesc peisajul. Se spune ca i s-a dat denumirea de Moara Dracului din cauza zgomotelor aproape infricosatoare pe care le face apa de munte care se izbeste de stanci.

In valea Bistritei, la sudul masivului Rarau-Giumalau se gasesc Cheile Zugrenilor. Cheile, care au patru kilometri lungime, sunt taiate de raul Bistrita in sisturi cristaline, reliefate din versantii foarte abrupti. Acesti versanti au 200-300 metri inaltime si prezinta forme bizare ce poarta denumiri pitoresti precum: Coltul Acrii, Piatra lui Osman, Grindul Puscatei, Stanca Coifului. Latimea cheilor permite strabaterea lor de catre o sosea astfaltata (DN 176). Raul prezinta repezisuri, vartejuri, ochiuri adanci, ce adauga un plus de frumusete rezervatiei.

Giumalaul

e un munte cu mult mai batran decat Raraul, fratele sau mai mic. Aspectul general al acestui munte este acela de trunchi de con. Langa varful principal de 1.857 m se afla un al doilea varf, de 1.825m, particularitate ce a dat Giumalaului si un al doilea nume, cel de Geamanul. Padurile, amestec de molid si fag, imbraca cea mai mare parte a masivului. Poienile apar, pe de-o parte, la baza acestuia (pe versantii limitrofi asezarilor de pe valea Bistritei), iar pe de alta parte, la nivelul podurilor interfluviilor principale. Cele mai insemnate obiective turistice din acest masiv sunt: creasta centrala (indeosebi sectorul dintre varfurile Chilii, Giumalau, Poiana Ciungilor) cu versanti cu panta mare, grohotisuri, o bogata vegetatie subalpina (afin, ienupar) si numeroase puncte de belvedere asupra unei mari parti din Carpati.

Pentru practicarea sporturilor, masivele Rarau–Giumalau ofera posibilitati multiple. Acesti munti ofera conditii excelente pentru turism ecvestru, perpedes, auto, turism piscicol si vanatoare sportiva, practicarea alpinismului, initierii in speologie, cicloturism, zbor cu parapanta, ski, sanius si snowboard. Astfel masivul Rarau, ofera posibilitati de practicare a alpinismului, pe trasee clasice, de performanta, omologate de Federatia Romana de Alpinism.

Iubitorii mersului cu bicicleta pot pleca la drum din Campulung Moldovenesc (traseul l, pe sosea modernizata, cu 900 m diferenta de nivel), din comuna Pojorata (traseul 6, pe drum forestier cu 820 m diferenta de nivel) sau de pe Valea Bistritei, din satul Chiril (traseul 8, pe sosea modernizata cu 796 m diferenta de nivel). Zborul cu Parapanta se practica deja in zona Raraului, dar curentii puternici de aer ingreuneaza gonflajele si coborarea. Pantele mai putin expuse din vecinatatea bazinelor raurilor Moldova sau Bistrita ofera un cadru propice initierii in acest sport. Sporturile de iarna ca schiul, saniusul si snowboard-ul pot fi practicate atat de incepatori, cat si de avansati, pe pante precum cele de pe Podul Raraului, muntele Todirescu, din Poiana Muncelului, din imprejurimile Pietrelor Doamnei si a Coltilor Tiharaiei, din jurul cabanei Giumalau, din Poiana Ciungi etc. Amenajarile speciale sunt concentrate la Campulung Moldovenesc si Vatra Dornei.

In ceea ce priveste sporturile nautice, in orasul Campulung Moldovenesc se poate practica inotul (bazinul descoperit aflat langa hotelul BTT) iar Valea Bistritei ofera, pe anumite segmente, cadrul de practicare al rafting-ului (coborarea apelor de munte cu barci pneumatice) si al plimbarii cu caiacul.

In zorii zilei turistii au prilejul sa asculte cate ceva din simfonia naturii, in care cantecul pasarilor reprezinta o parte din splendoarea naturii, acompaniat de fosnetul masivelor paduri de conifere. In amurg, ceturile din vai si fragmentele de nori, printre care dispar din cand in cand siluetele Pietrelor Doamnei, te cufunda intr-o lume de basm, ce poarta in ea cate ceva din marile splendori alpine. Noptile senine deschid in adancurile boltii ceresti imagini mirifice, din care, poate nicaieri ca aici, de pe inaltimile Carpatilor stelele nu se vad mai galbene.