Vulcanii Noroiosi

Localitatea: Berca
Judet: Buzau
Regiunea: Muntenia
Acces: Trasee turistice amenajate
Program: Deschis fara taxa de vizitare
Website: -
Localizare: Rezervatia naturala Vulcanii Noroiosi din Berca

Rezervatie naturala de tip geologic pe cca. 30 ha., Vulcanii Noroiosi sunt localizati in Subcarpatii de Curbura, in localitatea Berca, jud. Buzau, fiind formati datorita eruptiilor de gaze din pamant, care antreneza spre suprafata namol si apa. Cunoscuti in zona sub denumirea de pacle, vulcanii noroiosi au aceiasi structura ca si vulcanii adevarati, in interiorul lor producandu-se procese similare. Altfel spus avem de-a face cu niste vulcani in miniatura la care conurile nu depasesc 5- 6 m inaltime, iar adancimea de la care este aruncata spre suprafata "lava" este mult mai mica. In final acelasi rezultat, adica o suprafata in mare parte arida dar in celasi timp spectaculoasa.

Acest fenomen natural spectaculos este rar intalnit in lume. Declarata inca din anul 1924 monument al naturii, zona Paclele Mari – Paclele Mici este printre putinele locuri din Europa in care pot fi vazuti vulcani noroiosi, fenomene similare inregistrandu-se doar in Siberia, in Australia si insula Trinidad din Caraibe. Pe glob se cunosc in total circa 1.100 de vulcani noroiosi, mai multi existand sub mari, cum ar fi spre exemplu vulcanii noroiosi din apele Norvegiei, cei din marile Caspica si Barents.

Romania este o tara prielnica vulcanilor noroiosi. Astfel de fenomene se produc frecvent in Subcarpatii de Curbura (in special in zona Buzaului), dar au mai fost semnalate, in ultimii 150 de ani, si in alte locuri (langa Ocna Sibiului, la Homorod, la Bazna, pe dealurile Transilvaniei, dar si in anumite zone colinare din Moldova - unde micii vulcani noroiosi erau numiti “gloduri” sau “ochiuri de gloduri). Totusi, formele cele mai interesante de vulcani noroiosi - si cu dimensiunile cele mai mari - pot fi intalnite in rezervatia mixta (geologica si botanica) situata la 12 kilometri de Berca.

Practic, Rezervatia Vulcanii Noroiosi inseamna doua platouri, cocotate printre dealuri, situate la cativa km departare unul de celalalt. Desi aparent asemanatoare, cele doua platouri difera mult prin structura si forma conurilor cu noroi.

In zona Paclelor Mici, pe o suprafata de aproape 10 hectare, se afla cei mai multi dintre vulcanii noroiosi, de forme extrem de variate, dar de dimensiuni relativ reduse. Aici pot fi vazuti vulcani deja formati, cu cratere in forma unor trunchiuri de con, avand inaltimea intre 2 si 8 metri, iar in varf mici lacuri de “lava” rece, mai exact un amestec de pamant si apa. Aceasta pare sa clocotesca, scotand bulbuci provocati de gaze. Noroiul, adus din straturile din adancimea scoartei pamantesti, este impins si el - continuu - de gazele naturale spre gura vulcanilor, de unde se prelinge pe versantii acestora, sub forma unor paraiase. Aceste mici rauri negricioase se usuca treptat, modificandu-se astfel in permanenta peisajul. In acelasi timp, se formeaza noi cratere.

La cativa kilometri spre nord-est este situat platoul Paclelor Mari, cu o suprafata de aproape 20 de hectare, numele acestuia fiind legat de dimensiunile foarte mari ale celor trei vulcani principali aflati in centrul platoului. Diametrul fiecaruia dintre acesti trei vulcani masoara peste 100 de metri (adica, este mai mare decat lungimea unui teren de fotbal). “Poalele” vulcanilor de aici sunt foarte intinse, iar pe acestea apar mai multe cratere secundare si limbi lungi de noroi vinetiu, adesea amestecat cu suvite de titei.

La cca. 2 km est de craterul ce se afla in localitatea Beciu, pe malul drept al raului Arbanasi intalnim Platoul Arbanasi, cu mai multe conuri si relief de eroziune similare cu cele de la Paclele Mici, dar cu dimensiuni mult mai reduse.

Zonele sunt fara vegetatie si extrem de aride pe margini, dar noroioase spre centru, caci namolul galgaie pretutindeni, din zeci de orificii. Totul, in jurul acestor vulcani, pare pustiu. Multi dintre turistii care vin in zona vulcanilor noroiosi spun ca au impresia ca se afla pe o alta planeta. Doar cativa copaci reusesc sa supravietuiasca - mai la departare de cratere - pe aceste terenuri sterpe, “inundate” de noroi si acoperite de un strat gros de namol solidificat. Totusi, ca prin minune, pe acest taram neprimitor traiesc doua plante foarte rare: Nitraria schoberi si Obione verrucifera - dupa denumirea lor stiintifica. Sunt plante halofile (adica se dezvolta intr-un mediu sarat, avand nevoie de saruri pentru hrana).

Marginile acestor cratere sunt foarte inselatoare: desi par solide si sigure, numai anumite portiuni sunt formate doar din noroi intarit, restul zonelor fiind acoperite de simple cruste sau ramanand inca umede pe directia lavei care se scurge incet. Explicatia fenomenului Vulcani Noroiosi e simpla si arhicunoscuta. Gazul metan din adancuri (zona fiind petrolifera) isi face drum spre suprafata, antrenand cu el noroi si sare din straturile pe care le strabate. In functie de particularitatile noroiului, fiecare con sau crater arata altfel.

Rezervatia de la Vulcanii Noroiosi este un loc din Romania care trebuie vizitat. Desi foarte slab promovati ca obiectiv turistic, fac parca parte dintr-un alt univers, un spatiu ascuns de lume, un impresionant peisaj selenar.