Parcul National Ceahlau

Localitatea: Statiunea Durau, Comuna Ceahlau
Judet: Neamt
Adresa: -
Program: -
Telefon: 0233/256.600
Fax: 0233/256.600
Website: www.ceahlaupark.ro
E-mail: pnc@ceahlaupark.ro
Localizare: Teritoriul administrativ al judetului Neamt

Parcul National Ceahlau este o arie protejata de interes national situata in nord-estul Romaniei pe teritoriul vestic al judetului Neamt. Parcul National Ceahlau acopera o suprafata de peste 7.742,5 ha (din cele 38.448 ha cat ocupa ariile naturale protejate din judetul Neamt) fiind, dupa Parcul Forestier Vanatori, cea mai mare rezervatie naturala. Aria naturala se intinde in extremitatea central-vestica a judetului Neamt (aproape de limita de granita cu judetul Harghita), pe teritoriile administrative ale comunelor Bicazu Ardelean, Ceahlau si Tasca si al orasului Bicaz, in apropierea drumului national DN12C care leaga municipiul Piatra Neamt de orasul Gheorgheni.

In Parcul National Ceahlau sunt incluse urmatoarele categorii de arii protejate: Rezervatia stiintifica Ocolasul Mare; Rezervatia natural-botanica Polita cu Crini; Monumentele naturii: "Cascada Duruitoarea" si "Avenul Mare".

Masivul Ceahlau,

datorita peisajelor superbe ce se gasesc aici si diversitatii biologice, ce atrage an de an din ce in ce mai multi turisti, este considerat simbolul judetului Neamt. Frumusetea muntelui este data de masivitatea acestuia, cele mai inalte varfuri ajungand pana la aproape 2.000 de metri (Varful Ocolasu Mare – 1.923 m; Varful Toaca – 1.904 m), cat si de diversitatea formelor de relief (prezenta abrupturilor, pragurilor si versantilor cu aspect vertical). Masivul este clar delimitat la nord, est si sud de vaile raurilor: Bistricioara, Bistrita (lacul Izvorul Muntelui) si Bicaz. Limita vestica, mai putin transanta, corespunde vailor Pinticului (tributara Bistricioarei) si Jidanului (Capra) care se varsa in raul Bicaz.

Masivul Ceahlau este format din doua trepte structurale majore: Platoul Ocolasului Mare si cel al Ocolasului Mic, separate printr-o denivelare de cca. 200 m. Actiunea indelungata a ploilor si vantului a sculptat in conglomeratele de pe marginea platoului stanci cu aspect ruiniform si forme ciudate in jurul carora s-au tesut celebrele legende ale Ceahlaului (Turnurile Ocolasului Mare, Panaghia, Claia lui Miron, Turnu lui Budu, Detunatele, Caciula Dorobantului). In masa de conglomerate se detaseaza Piatra cu Apa, Stanca Dochia, Ocolasul Mic, Izvorul Alb sau Turnul lui Budu. La baza abrupturilor s-au depus uriase trene de grohotis acoperite de paduri seculare. Tot in treapta inalta a masivului se incadreaza si culmea Piatra Sura (1.525 m) – Batca Neagra (1.398 m).

In jurul partii centrale s-a dezvoltat cea de-a doua treapta a reliefului, mai joasa si mai fragmentata - Munceii Ceahlaului. Acestia ocupa circa 2/3 din suprafata Masivului Ceahlau si sunt formati din culmi prelungi cu altitudini cuprinse intre 1.000 si 1.300 m. In partea de sud si est a masivului intalnim culmi periferice Obcina Lacurilor, Obcina Tarsoaiei si Obcina Boistea. La nord si est se desprind de sub abrupturi, intocmai ca niste uriase contraforturi de cetate, culmile: Piciorul Humariei, Obcina Tiflicului, Obcina Cerebuc si Obcina Ciucanului, Obcina Verdelui, Obcina Chica Baicului si Obcina Horsti. Incepand de la paraul Izvorul Muntelui catre vest se succed: Muntele Sima, Obcina Piatra Arsa continuata cu Culmea Duboasa, Obcina Chiliei, Obcina (Piciorul) dintre Bistre, Obcina Tablei si altele.

Muntele Ceahlau

are o istorie demna de invidiat: in anul 1716 a fost primul munte din Romania care a intrat in literatura, in anul 1809 primul munte urcat turistic, etc. Ziua muntelui Ceahlau este sarbatorita in fiecare an pe 6 august. In prima saptamana din luna august are loc si fenomenul numit „Umbra Piramidei”: umbra Varful Toaca la rasaritul soarelui formeaza o piramida peste muntii din jur.

Datorita legendelor tesute in jurul acestui munte si aspectului sau maiestuos, in comparatie cu muntii din jur, este considerat un adevarat Olimp al romanilor. Muntele Ceahlau si formele de relief emblematice (Dochia, Panaghia, Toaca), au dat nastere mai multor povesti si legende populare. Printre cele mai celebre legende amintim: legenda Varfului Toaca,legenda Panghiei, legenda Politelor cu Crini, legenda Stanilelor, legenda Pietrei Ciobanului, legenda Dochiei sau a Turnului lui Butu si Ana.

Cea mai cunoscuta versiune legata de formarea muntelui este cea care spune ca masivul muntos a fost format din porunca imparatului Traian care voia sa apare pe locuitori de hoardele barbare venite de la Rasarit. Pentru a fi dusa la indeplinire porunca, au fost adunati toti robii luati de la Decebal care trebuiau sa aduca si sa aseze piatra peste piatra si stanca peste stanca, pana cand muntele era suficient de inalt ca sa-l multumeasca pe imparatul roman.

Pe teritoriul Parcului National si in imediata vecinatate sunt amplasate trei cabane turistice situate la altitudini diferite: cabana Fantanele situata in apropiere de statiunea Durau la altitudinea de 1.220 m, cabana Dochia situata in zona inalta a masivului la 1.750 m si cabana Izvorul Muntelui situata in apropiere de Bicaz, la altitudinea de 797 m. Se asigura, in limita spatiului disponibil, cazare pe versantul nordic, pe platoul inalt si pe versantul estic al Masivului Ceahlau.

Un alt punct important de atractie al Parcului Ceahlau il reprezinta Cascada Duruitoarea cu o inaltime de peste 30 m, al carui zgomot caracteristic i-a dat si numele. Caderea de apa in doua trepte a cate 25-30 de metri fiecare este impresionanta. In prima parte a cascadei apele au sapat in stanca, iar al doilea prag rasfira paraul in evantai, de la vreo cinci metri inaltime. Desi se poate spune ca Duruitoarea nu se compara ca debit sau inaltime cu suratele ei gigantice de prin lume, are un farmec aparte, ofera un spectacol grandios si face o galagie de nedescris.

Vizitarea parcului Ceahlau se face pe 7 trasee turistice omologate:

» Traseul 1 (banda rosie) strabate versantul vestic al masivului Ceahlau prin Poiana Maicilor si are punctul de plecare in Izvorul Muntelui;
» Traseul 2 (banda albastra) strabate versantul estic al muntelui Ceahlau prin Curmatura Lutu Rosu si are punctul de plecare in Izvorul Muntelui;
» Traseul 3 (triunghi albastru) strabate versantul estic al Ceahlaului si are punctul de plecare in Izvorul Muntelui;
» Traseul 4 (banda rosie) strabate versantul nordic al muntelui pe la Cabana Fantanele si are punctul de plecare din Statiunea Durau;
» Traseul 5 (cruce rosie) strabate versantul nord-vestic al muntelui Ceahlau prin Poiana Vesuri si Cascada Duruitoarea si are ca punct de plecare Statiunea Durau;
» Traseul 6 (banda albastra) strabate zona de sud-vest a masivului Ceahlau prin Telec si Curmatura Stanile si are ca punct de plecare Bicazul Ardelean;
» Traseul 7 (cruce albastra) strabate zona de sud a muntelui prin Curmatura Varatec si Poiana Maicilor si are punctul de plecare din Sat Neagra.

Fiecare traseu strabate muntele prin locuri diferite si ofera turistilor experiente inedite. Imaginea completa a frumusetilor din masivul Ceahlau o vei avea numai dupa ce vei urca muntele pe toate aceste trasee.

Printre exemplarele de flora protejate intalnim cinci specii floristice declarate monumente ale naturii, si anume: Floarea de colt, Papucul doamnei, Ghintura galbena, Sangele voinicului si Bulbucii de munte. Alte specii rare protejate sunt zada (laricele – singurul conifer cu frunzele cazatoare), gentiana, crucea voinicului, ruscuta de primavara, deditelul si angelica.

Dintre speciile rare de fauna protejate in aceasta rezervatie putem enumera: broasca raioasa cenusie sau verde, broasca rosie de padure, vulturul negru, acvila de munte, capra neagra, ursul, lupul, cerbul, rasul, pisica salbatica, lacarul, minunita, sorecarul, uliul porumbar, cocosul de munte si sticletele.

Parcul National Ceahlau este unul dintre putinele complexe carpatine in care se mai gasesesc inca esantioane nealterate ale naturii, lucru deosebit de important si de apreciat totodata. Poate ca de aceea Parcul National Ceahlau reprezinta una dintre cele mai frumoase atractii turistice montane din aceasta zona a tarii.