Parcul National Piatra Craiului

Localitatea: Zarnesti
Judet: Brasov
Adresa: Str. Toplitei Nr. 150
Program: -
Telefon: 0268/223.165
Fax: 0268/223.008
Website: www.pcrai.ro
E-mail: office@pcrai.ro
Localizare: Teritoriile administrative ale judetelor Brasov si Arges

Parcul National Piatra Craiului este o arie protejata ale carei principale obiective sunt conservarea biodiversitatii, incurajarea obiceiurilor si modului traditional de viata al comunitatiilor locale si stimularea turismului. Prima actiune de protectie in Piatra Craiului dateaza din 1938 cand s-a infiintat Rezervatia Naturala Piatra Craiului pe o suprafata de 440 ha, iar astazi suprafata totala a Parcului National Piatra Craiului este de 14.773 ha din care 7.806 ha in jud. Brasov si 6.967 in judetul Arges. Aria naturala se intinde in extremitatea nord-estica a judetului Arges si in cea sudica a judetului Brasov, in apropierea drumului national DN73A care leaga municipiul Pitesti de orasul Zarnesti. Localitatile din jurul Parcului sunt reprezentate de orasul Zarnesti si comunele Bran, Moieciu, Fundata pe raza judetului Brasov si de comunele Dambovicioara si Rucar pe raza judetului Arges. Acestea reprezinta si principalele cai de acces in interiorul parcului.

Parcul National Piatra Craiului reprezinta o zona cu varfuri abrupte (Varful Timbalul Mare - 2.177 m, Varful dintre Timbale - 2.170 m) din roca metamorfica, stancarii calcaroase de varsta jurasica, grohotisuri, goluri alpine, cheiuri (Cheile Zarnestiului, Cheile Vladusca, Cheile Dambovicioarei), pesteri, ochiuri de mlastina, cursuri de apa sau zone carstice (Cerdacul Stanciului, Padina lui Calinet, Prapastiile Zarnestiului, Fantana Domnilor, Fantana lui Botorog, La Zaplaz) rezultate in urma eroziunii sau coroziunii rocilor; pajisti montane, fanete, pasuni, zone impadurite. Parcul national include rezervatiile naturale: Cheile Zarnestilor (arie protejata de interes geologic, floristic, faunistic si peisagistic, cunoscuta si sub denumirea de Prapastiile Zarnestilor), Pestera Liliecilor (Rucar-Bran), Pestera Dambovicioara, Avenul din Grind, Zona carstica Dambovicioara-Brusturet, Pestera Dobrestilor, Pestera nr. 15, Pestera Stanciului si Pestera Uluce.

In ceea ce priveste flora, reprezentativa zonei, este Garofita Pietrei Craiului prezenta pe ambii versanti ai Pietrei Craiului Mari. O floare unica in Romania descoperita acum peste 100 de ani, de botanistii Schott si Otschy, acestia au numit-o "garofita cu prea frumoase brauri". Totodata aici se pot gasi floarea de colt si bujorelul de munte. In ceea ce priveste fauna, in zona se regasesc 89 de specii dintre care 50 sunt protejate. Dintre acestea reprezentativa este capra neagra intalnita in zona alpina. In Masivul Piatra Craiului traiesc peste 40% de specii de mamifere din cele aprox. 100 ale intregii tari: caprioara, intalnita in padurile dese, cerbul, ursul populeaza padurile de conifere de la poalele masivului, iar in poieni intalnim si mistretul. Destul de des gasim vulpea, veverita, rasul si lupul. Dintre speciile de pasari reprezentativ este cocosul de munte care traieste in padurile de conifere, fiind bine reprezentat in zona versantului vestic si in padurile dinspre Martoiu, si putinele exemplare de acvila.

Pentru iubitorii de excursii montane dar si pentru alpinisti, muntele Piatra Craiului este o amintire de tinut mereu minte. Muntele ofera un total de 33 trasee turistice, care acopera toate gradele de dificultate, dintre care 21 sunt trasee turistice principale, iar 7 sunt destinate doar alpinistilor experimentati, dar atractia cu deosebita importanta ramane o drumetie pe creasta principala. Traseele turistice sunt marcate si din loc in loc sunt construite adaposturi sau refugii: cabanele de la Plaiul Foii si Vladusca, refugiul Grind, refugiul Diana, refugiul de la Varful La Om (2.239 m), refugiul de la Varful Ascutit (2.156 m) – primul refugiu iglu, refugiul Spirlea – construit initial ca adapost pentru bateria de tunuri intre anii 1942-1945 sau Cabana Negru Voda.

Principala atractie

o constituie creasta calcaroasa, cu o lungime de 25 km, orientata pe directia NE-SV, care atinge altitudinea maxima la Varful La Om (Piscul Baciului) 2.238 m. Ea reprezinta cea mai lunga si mai inalta creasta calcaroasa din tara. Dintre formele de relief carstic, cele mai cunoscute sunt: Acul Crapaturii si Orga Mare in partea nordica, Turnurile Dianei si arcadele de la Zaplaz in partea centrala si Marele Grohotis si Ceardacul Stanciului in partea sudica. O alta atractie, in special pentru alpinisti, sunt Prapastiile Zarnestilor, in partea nordica a masivului, si Cheile Dambovitei, Dambovicioarei si ale Brusturetului, in partea sudica, cu trasee de catarare cu diferite grade de dificultate. Pestera de la Coltii Chiliilor, care adapostea localnicii in sec. al XV-lea in timpul invaziilor turcesti, alaturi de Pestera Dambovicioarei, sunt cele mai vizitate pesteri din cadrul Parcului National Piatra Craiului.

Cheile Dambovicioarei,

sapate pe o lungime de aproximativ 2 km in podul calcaros dintre depresiunile Dambovicioara si Podul Dambovitei, se remarca printr-un aspect monumental, datorita peretilor verticali sau chiar aplecati peste albie, cu inaltimi ce depasesc in unele locuri 200 m. Pe suprafata peretilor se poate observa stratificatia calcarelor jurasice cenusii-albi-lucioase, dispuse in bancuri groase, la partea inferioara, si calcarele albe (cretice inferioare), in placi, de la partea superioara. La 8 km de la pensiunea Piatra Craiului situata in partea sudica a Masivului Piatra Craiului, pe Cheile Dambovicioarei se afla Pestera Dambovicioara formata de un relief carstic variat si spectaculos.