Parcul Natural Bucegi (Sfinxul, Babele, Varful Omu)

Localitatea: Moroieni
Judet: Dambovita
Adresa: Str. Principala Nr. 71
Program: -
Telefon: 0372/758.550
Fax: 0372/872.444
Website: www.bucegipark.ro
E-mail: bucegipark@gmail.com
Localizare: Teritoriile administrative ale judetelor Brasov, Dambovita, Prahova

Parcul Natural Bucegi este situat in partea estica a Carpatilor Meridionali, pe teritoriul administrativ a trei judete (Dambovita, Prahova, Brasov), si cuprinde integral Masivul Bucegi desfasurat sub forma unui amfiteatru cu deschidere sudica si delimitat de abrupturi ce depasesc frecvent 1.000 m fata de zonele limitrofe, precum si perimetre limitate din Masivul Leaota, Muntii Dudele (1.954 m), Raciu (1.518 m) si Ratei. Denumirea vine de la “Buciac” sau “Buceci” asa cum apare in denumirile medievale ale secolului al XVI – lea, acest cuvant avand semnificatia de padure de fag, aceasta asociatie vegetala acoperind o buna parte din versantii sub 1.000 m altitudine ai acestei culmi montane.

Punctul principal de atractie il constituie Varful Omu (2.505 m) ce corespunde unei zone in care conglomeratele includ in masa lor blocuri de roci cristaline si calcare. Din acest varf se desprind doua linii de relief cvasigeometrizate: varfurile din est delimiteaza Abruptul Prahovean (Costila 2.498 m, Caraiman 2.384 m, Jepii Mici 2.143 m, Jepii Mari 2.072 m, Piatra Arsa 2.001 m, Furnica 2.103 m, Varful cu Dor 2.030 m si Vanturis 1.851 m) iar cele din vest Abruptul Branean (Doamnele 2.181 m, Tataru 1.998 m, Lucacila 1.895 m, etc.).

Relieful de creasta este cel mai impunator. Cuestele de eroziune alcatuiesc un al doilea front de culmi (intern) care poate fi reconstituit in configuratia cumpenei de ape Ialomita–Izvorul Dorului formata dintr-un sir de curmaturi si varfuri (Babele, Cocora, Laptici, Blana, Nucet, Oboarele si Dichiu). Eroziunea diferentiata din Masivul Bucegi este subliniata atat de abrupturi, cat si de relieful carstic. In lungul Ialomitei se desfasoara in calcar cheile: Pestera Ursilor, Tatarul Mic, Tatarul Mare, Zanoaga Mica, Zanoaga Mare, Orzei si Dobresti. Specifice carstului sunt si vaile de tip “horoaba” cu rupturi de panta mari si surplombe conditionate de un drenaj subteran. Cele mai numeroase pesteri sunt amplasate in cheile Pesterii, Tatarului, Zanoagei si pe valea Rateiului.

Actiunea ghetarilor cuaternari este localizata in jurul Varful Omu; masa de gheata a mulat vaile dispuse radiar (Ialomita, Obarsia, Sugarilor si Doamnei in sud, Cerbului si Morarului in est, Tiganesti, Malaiesti si Urlatoarelor in nord si Gaura in vest) si suprafetele slab inclinate. Formele glaciare de acumulare nu sunt reprezentative pentru Bucegi, pozitia, tipul si numarul morenelor fiind foarte controversate.

Dintre speciile de plante ocrotite de lege aflate in zona montana si limitrofa (Subcarpati) se pot mentiona: zambrul, tisa, ghintura galbena, floarea de colt sau siminic, bulbucii de munte, iedera alba, garofita, smardarul sau bujorul de munte, sangele voinicului, salcia de turba, papucul doamnei, secara de munte, paiusul, nopticoasa, stanjenelul de munte, hepatica transsilvanica, etc. In ceea ce priveste fauna, in Masivul Bucegi sunt aproximativ 3.500 specii animale, de la rotifere pana la mamifere, care traiesc si sunt cunoscute pana in prezent. Dintre acestea, speciile ocrotite prin lege sunt: furnica rosie de padure, cocosul de munte, corbul, acvila de munte, capra neagra, cerbul, rasul, ursul brun.

Oferta turistica

actuala a zonei montane aferenta Platoului Bucegilor este mai mult decat diversa: pentru iubitorii de drumetii exista 39 de trasee turistice de diferite grade de dificultate; pentru iubitorii de plimbari cu telecabina, exista transport pe cablu, acesta fiind asigurat de telecabina de la Busteni care face legatura cu platoul Bucegilor, la Pestera; alpinistii incepatori sau avansati gasesc aici unii dintre cei mai impunatori pereti din tara - Peretele Costilei, Peretele Vaii Albe; pentru ciclisti exista trasee pe drumuri cu o lungime totala de aproximativ 60 de kilometri; schiori au amenajate si omologate 3 partii de ski in apropiere de Babele, dar si in statiunile turistice Sinaia si Busteni; se poate pescui cu autorizatie pe Lacul de acumulare Bolboci si pe foarte multe vai montane; pentru cercetatori exista, in Parcul Natural Bucegi, peste 4.500 de specii de flora, dintre care foarte multe sunt ocrotite de lege; fotografii au foarte multe puncte de belvedere, se poate fofografia fauna si flora.

Babele si Sfinxul

sunt monumente ale naturii situate in Muntii Bucegi, care s-au format in urma fenomenului de eroziune eoliana, manifestat prin procese de distrugere (eroziune), transport si sedimentare a materialului rezultat. Apa si vantul au creat doua stanci ce seamana cu doua babe garbovite ce stau la taifas. Pentru altii, cele doua stanci sunt mai degraba asemenea unor ciuperci. Babele au fost numite si „Altarele ciclopice din Caraiman”, datorita apropierii lor de Sfinx.

Pana acum, nici o dovada stiintifica nu a putut explica pe de-a intregul acest fenomen si astfel, legendele in jurul acestor stanci se dezvolta in continuare, unind realitatea cu supranaturalul. Unele legende spun ca acestea au fost altare dacice unde se aduceau jerfe zeilor. Legende sunt multe dar, singurul lucru cert, este frumusetea deosebita a acestor monumente ale naturii. La ”Babele” puteti ajunge din Busteni, cu telecabina.

Situat la 10 minute de cabana Babele, marele Sfinx din Bucegi, a fost fotografiat, se pare, pentru prima data, prin anul 1900, dar din fata nu din profil, asa cum apare in imaginile “uzuale”. El a fost denumit astfel abia incepand din anul 1936. Imaginea de sfinx a aparut in momentul in care stanca, azi inalta de 8 m, cu o latime de 12 m, a fost privita dintr-un anumit unghi, avand drept reper o axa ce porneste de la el catre Baba Vantoaselor, cum i se spune unei stanci din preajma. Stanca cu infatisare de om priveste spre cercul de precesie al echinoctiilor. Megalitul capata conturul cel mai limpede la 21 noiembrie, cand apune soarele.

Despre Sfinx, se spunea in trecut, ca este reprezentarea unei divinitati supreme din timpuri stravechi. Forma umana, fata proportionata, buzele severe si barbia proeminenta sunt semne ale unei expresii de putere si suveranitate, semne ale puterii divine. Natura a fost uimitoare in creatia sa, rezultatul fiind destul de realist. Unii istorici au mers chiar mai departe, spunand ca Sfinxul este o copie a celui din Gizeh, Egipt, deoarece asemnanarile sunt foarte multe, avand si aceiasi inaltime cu cel egiptean. Situat la 2.216 m, Sfinxul, atrage prin forma umana pe care natura a sculptat-o de-a lungul timpului. Bine pozitionat, cu o privire aspra, el da impresia ca supravegheaza acele plaiuri. De aici se poate pleca spre alte puncte de interes, cum sunt Varful Omu (2.505 m altitudine) sau Crucea Caraiman (Crucea Eroilor Neamului).

Varful Omu

din Muntii Bucegi este clasat al unsprezecelea intre varfurile muntoase din Romania. Situat in Masivul Bucegi, reprezenta cel mai inalt punct al acestui masiv. Altitudinea sa este 2.505 metri, dupa alte masuratori, 2.507 metri, la baza bolovanului de pe varf, sau 2.514 metri in varful acestuia. Este vizibil de pe creasta Pietrei Craiului, precum si de pe Valea Prahovei.

Legendele care au dat numele acestui varf sunt numeroase si la fel de misterioase. Denumirea, in acest caz, este una abstracta, „Omu“, fara o corelatie cu un fenomen natural sau vegetativ. De asemenea, varful muntos a fost asociat cu vechii daci si existenta, pe acest loc, a unui vechi sanctuar plin de energii speciale, vindecatoare. Una dintre povestile asociate cu Varful Omu este a unui pastor care s-a ratacit in masivul Bucegi si a ajuns pana in varful cel mai inalt al muntelui. Nici chiar de la aceasta inaltime nu a putut, insa, sa se orienteze, asa ca, furios, a inceput sa blesteme. Drept pedeapsa, Dumnezeu l-a transformat intr-o stanca, care se poate vedea si astazi, iar de atunci numele acestui varf a fost Omu (om). Doar o data pe an, in asfintitul din noiembrie, stanca isi lasa umbra pe platou, desenand o imagine umana, de unde si numele „Omu“.

Rezervatia Botanica Varful Omu, situata la 2.500 m altitudine, cuprinde o serie de asociatii de tundra alpina, specii endemisme pentru Carpatii Meridionali, specii de paius de munte, mierluta. In afara de acestea mai sunt si alte plante ocrotite de lege printre care remarcam: tisa, papucul doamnei, iedera alba, firuta, sangele voinicului de pe pantele muntilor Blana si Laptici, ghintura galbena de pe valea Horoabei, floarea de colt, specii de clopotei si garofite rosii si pitice etc. Dintre animale sunt ocrotite de lege capra neagra, rasul, vulturul plesuv sur, cocosul de munte etc.

Privelistile de pe Varful Omu pot taia rasuflarea oricarui turist: siruri de munti si piscuri inca acoperite cu zapada, culmi impadurite sau stanci golase si vai pe care sunt presarate asezari omenesti. Iar o masa delicioasa la Cabana Omu va rasplati toate eforturile, dand turistilor puterea sa exploreze imprejurimile. Cabana Omu este una dintre cele mai vechi din Muntii Bucegi, prima constructie datand din 1888. Tot pe Varful Omu se afla si o statie meteorologica, punctul fiind considerat locul cel mai inalt din Romania populat permanent.

Crucea Eroilor Neamului

este situata in saua masivului Caraiman, chiar pe marginea abruptului catre Valea Seaca, la altitudinea de 2.291 m, fiind unica in Europa atat prin altitudinea amplasarii, cat si prin dimensiuni: crucea propriu-zisa are o inaltime de 39,5 m si doua brate de cite 7 m fiecare. Crucea Eroilor Neamului a fost construita intre anii 1926-1928, pentru a cinsti memoria eroilor ceferisti cazuti la datorie in Primul Razboi Mondial, in luptele impotriva armatelor Puterilor Centrale. Crucea a fost inaltata la initiativa Reginei Maria si a Regelui Ferdinand I al Romaniei, cu scopul de a fi vazuta de la o distanta cat mai mare. Crucea Caraiman a fost desemnata cea mai inalta cruce din lume amplasata pe un varf montan, potrivit site-ului Guinness World Record.