Rezervatia Stiintifica Pietrosu Rodnei

Localitatea: Borsa
Judet: Maramures
Adresa: Parte componenta a "Parcului National Muntii Rodnei"; Str. Zorilor, Nr. 2
Program: -
Telefon: 0262/344.775
Fax: 0262/344.775
Website: www.parcrodna.ro
E-mail: apnmr@bistrita.rosilva.ro
Localizare: Teritoriul administrativ al judetului Bistrita Nasaud si Maramures

Rezervatia stiintifica Pietrosu Rodnei este parte componenta a Parcului National Muntii Rodnei. Rezervatia este situata in apropierea localitatilor Borsa si Moisei avand suprafata de 3.300 ha si cuprinde partea nordica a muntilor Rodnei. Limitele ariei Pietrosu Rodnei sunt formate in Nord din formatiunile Culmea Hotarului si Piatra Alba, in Est si Nord-Est de Valea Repedea. In Sud delimitarea este facuta de Muntele Gropi si formatiunea Jneapanu Batranii-Rapi, iar in Vest de Valea Izvoru Dragos.

Importanta acestei arii protejate se datoreaza atat geologiei si geomorfologiei muntilor, cat si prezentei a numeroase specii de fauna si flora. Aici sunt foarte multe circuri si lacuri glaciare, iar in multe dintre lacuri se gaseste pastrav indigen. Rezervatia naturala “Pietrosu Mare” cuprinde cel mai impresionant relief glaciar din Muntii Rodnei: circurile glaciare Buhaescu (cel mai mare din Muntii Rodnei), Zanoaga Iezerului, Zanoaga Mare, Zanoaga Mica, Rebra, Gropi, avand in portiunea bazala morene si caderi de apa pe pragurile de stanca lustruite de ghetari.

Pe versantul sudic al culmii Pietrosului intalnim culmea glaciara Buhaescu-Bepedea, larga de 1 km in care se gasesc 4 lacuri glaciare, cu suprafete cuprinse intre 1.800 si 2.100 m², denumite Iezerele Buhaescului, care au fost populate cu puieti de pastrav indigen si curcubeu, cu zglavoaca si boistean. Buhaescu II, cu o suprafata de 1.700 m², adancime maxima de 5,20 m si lungime de 55 m, este cel mai adanc lac glaciar din Muntii Rodnei si al doilea ca suprafata.

Cea mai mare caldare glaciara este Iezerul care este delimitata la nord-est de Culmea Pietrosului. In fundul caldarii se afla lacul glaciar Iezerul Petrosului in forma ovala, cu o suprafata de 3.450 m², lung de 80 m, lat de 70 m si cu o adancime de 2,10 m. Este permanent alimentat de puternice izvoare subterane si de suprafata, iar din el izvoraste paraul Pietroasa cu debit relativ constant. Este un lac glaciar foarte limpede inconjurat de munti si multa liniste; este o oaza de relaxare unde va puteti petrece cateva ore linistite.

Lacul Iezer este deosebit atat din punct de vedere al formei lui, deoarece privit de sus arata exact ca si harta Romaniei, dar si a povestilor care circula despre el. Batranii locului povestesc ca Iezerul nu ar avea fund si pentru a ne demonstra acest lucru ne-au povestit si cateva legende despre acesta. Se spune ca, in trecut, mai multi localnici au aruncat niste lemne in apa, iar acestea au fost gasite in mare. Sau ca s-ar fi aruncat un fier insemnat si s-ar fi gasit in Marea Neagra. Nimeni nu stie exact ce s-a intamplat, dar toata lumea crede ca este un mister. Nu de aceeasi parere sunt si specialistii, care sustin ca lacul are fund. Singura ciudatenie care o confirma si ei este forma lacului. De la 50 metri inaltime se vede forma Romaniei.

Caldarile glaciare Zanoaga Mare si Zanoaga Mica de sub varful Pietrosul Mare intregesc peisajul alpin al Muntilor Rodnei.

Cea mai mare parte a rezervatiei este ocupata de roci cristaline metamorfice din Panza de Rodna (Precambrian superior). Printre culmile notabile cuprinse in perimetrul rezervatiei se numara varfurile Buhaescu Mare cu o altitudine de 2.221 m, Buhaescu Mic cu o inaltime de 2.199 m, Gropi la cota 2.063 m, Piatra Alba inalta de 2.061 m, Hotarului ce atinge 1.905 m si Batrana cu inaltimi de 1.770 m.

Se poate practica turismul de recreere, care valorifica insusirile cadrului natural, astfel, cei interesati, pot sa parcurga trasee montane de o frumusete inedita, sa observe flora bogata cu multe specii rare sau endemisme (de exemplu opaitul Muntilor Rodnei - Lychnis nivalis), sa se bucure de privelistea lacurilor si caldarilor glaciare, sa remarce elemente de fauna deosebite, cum ar fi: capra neagra (Rupicapra rupicapra), cocosul de munte (Tetrao urogallus), cocosul de mesteacan (Tetrao tetrix), marmota (Marmota marmota), cerbul carpatin (Cervus elaphus), caprioara (Capreolus capreolus) etc.

Exista mai multe trasee turistice amenajate, pe unele din ele putandu-se ajunge chiar si pe Varful Pietrosul (2.303 m), cel mai inalt din Carpatii Orientali:

» Borsa Pietroasa – Statia Meteo Iezer - Lacul Iezer (2.129 m) - Varful Pietrosul (2.303 m): marcaj: banda albastra; durata totala: 4 – 5 ore;
» Borsa - poteca - Valea Pietroasei - serpentine - Curmatura Turnu Rosu - statia meteo: durata totala: 3 ore;
» Borsa - pe Paraul Tisa - urcus - Cabana Meteoru - Lacul Iezer: durata totala: 3 ore;
» Moisei - pe Izvorul lui Dragos - urcus - poteca de vanatoare - Varful Pietrosu (panorama cu Masivul Tibles): durata totala: 4 ore;
» Sacel (km 72 al DN17C) - sau Moisei (Manastirea Moisei) - Capu Muntelui - Izvorul Albastru al Izei - Pestera de la Izvorul Izei - Taul Muced (1.370 m) - Varful Batrana (1.710 m) - Varful Buhaescu Mare (2.119 m) - Varful Rebrei (2.221 m sau 2.258 m dupa alti autori) - Curmatura Pietrosului Lacul Iezer.

Sub raport floristic, Muntii Rodnei reprezinta un nod de legatura intre flora Carpatilor Orientali, a celor Meridionali si chiar a Balcanilor. Masivul Pietrosul Mare este acoperit cu elemente de vegetatie alpigene, alpine-centrale, balcanogene, endemisme carpatice si dacice, endemisme rodiene, specii ocrotite prin lege. Dintre raritati pot fi amintite: gusa porumbelului (Sttene nivalis), paiusul (Festuca porcii), clopotelul (Campanula carpatica), soparlita (Veronica, baumgartenii), ghintura (Gentiana phlogifolia, Gentiana punctata), mierla ursului (Pulmonaria filerzkiana), floarea de colt (heonto-podium alpinum) s.a.

Sunt deasemenea bine reprezentate grupele principale de vertebrate, de la ihtiofauna (pesti), amfibieni, reptile la avifauna si mamifere, unele din acestea se regasesc pe lista rosie a vertebratelor din Romania, iar altele, fiind specii rare, sunt protejate atat la nivel national cat si european. Grupul cel mai numeros il formeaza pasarile, cu peste 150 de specii. Din categoria speciilor protejate de lege amintim: capra neagra (Rupicapra rupicapra), marmota (Marmota marmota), rasul (Lynx lynx), acvila de munte (Aquila chrysaetos), cocosul de mesteacan (Lyrurus tetrix), cocosul de munte (Tetrao urogallus), s.a. Incontestabil, printre cele mai valoroase specii de mamifere ocrotite de la noi este capra neagra, supranumita si antilopa Carpatilor, veritabila emblema faunistica rodniana.

Un moment de referinta a acestui perimetru protejat il constituie atribuirea in anul 1980 de catre UNESCO – Programul Omul si Biosfera – a Diplomei de Onoare, prin care Rezervatia Pietrosu Mare este inclusa in reteaua internationala a Rezervatiilor Biosferei, ceea ce confirma valoarea stiintifica a unui asemenea esantion natural de exceptie. Rezervatia naturala Pietrosul Mare datorita importantei sale stiintifice deosebite a fost propusa sa devina in viitor parc national impreuna cu Masivul Ineu si creasta Pietrosul-Puzdra-Ineu.