Rezervatia Stiintifica Tinovul Mare

Localitatea: Poiana Stampei
Judet: Suceava
Adresa: Subordonata Primariei Poiana Stampei; Str. Principala, nr. 228
Program: -
Telefon: 0230/575.177
Fax: 0230/575.177
Website: www.poianastampei.ro
E-mail: poiana_stampei@yahoo.com
Localizare: Teritoriul comunei Poiana Stampei

In depresiunea Dornelor, sub Pasul Tihuta, langa Comuna Poiana Stampei, se afla rezervatia denumita de localnici Tinovul Mare, care poate fi vizitata gratie unui pod din lemn de 900 de metri lungime ce face posibila traversarea mlastinii oligotrofe cu flora specifica si vegetatie lemnoasa bogata. Situata pe un teren plan, la altitudinea de 900 de metri. Este cea mai mare rezervatie de mlastina de turba din tara. Este declarata monument al naturii inca din 1955.

O cale de acces, este de pe drumul comunal ce duce in satul Dornisoara, din comuna Poiana Stampei, drumul fiind paralel cu calea ferata. Traseul este unul usor, intinzandu-se pe aproximativ doi kilometri, dus-intors, zona de acces pentru turisti fiind prevazuta cu podet.

Situl are aspect de tundra de tip siberian compusa dintr-un pinet cu consistenta medie (0,5-0,6), vegetand in conditii stationale intr-o mlastina de turba oligotrofa. Este bine delimitata de Muntii Suhard in nord, de Masivul Giumalau si Muntii Bistritei in est, Muntii Calimani in sud si de Masivul Bargau in vest.

Importanta stiintifica a acestei rezervatii consta in aciditatea straturilor de muschi care a permis pastrarea nealterata a polenului depus pe straturile de turba de-a lungul zecilor de ani. Solul si apa sunt puternic acide, colorate cu nuante gradate de brun, predominand acizii humici si humirici.

Flora bacteriana lipseste in totalitate de la cativa centimetri de la suprafata, datorita aciditatii si lipsei de oxigen. Asa se explica de ce polenul depus de-a lungul secolelor in strate succesive de turba este conservat in conditii optime, pastrandu-se pana in zilele noastre numeroase relicte glaciare. Specia lemnoasa dominanta in tinovul Poiana Stampei este pinul silvestru care vegeteaza greu, mesteacanul pufos si unii hibrizi ca scorusul, plopul tremurator si molidul. Apa musteste in stratul muschial, usor bombat, muschiul de turba fiind higroscopic.

Flora ierbacee este destul de saraca, remarcandu-se frecvent urmatoarele specii: feriga (Dryopterix cristata), merisorul (Vaccinium vitis-idaea), afinul (Vaccinium myrtillus), rachiteaua (Vaccinium oxycoccos), ruginarea (Andromeda polyfolia), vuietoarea (Empetrum vaginatum), calcea calului (Calthapalustris subspecia laeta), galbasoara de turbarie (Lysimachia thyrsifolra), curechiul de munte (Ligularia sibirica), bumbacarita (Eriophorum vaginatum), rogozul (Carex pauciflora), trestia de turba (Calamagrsotis neglecta)s.a., iar dintre briofite mentionam: Sphagnum wulfianum (muschi frunzos relict arctic si subarctic caracteristic unor zone periferice de zavoaie de tip finlandic) Splachnum ampullaceum, Thuidium lanatum etc.

Forme rare de vegetatie se gasesc pe dealul de la Gara Mare de la Vatra Dornei. Aici intalnim patlogina mare. Pe Muntele Barnarel gasim o ruscuta de primavara (Ardonis vernalis). Prin turbariile dornene dar mai ales la Poiana Stampei, intalnim roua cerului (Drosera rotundifolia). Pe Munceii din comuna Dorna Candrenilor intalnim crinul de padure (Lilium martagou). In Muntii Calimani dar si pe Culmea Suhardului, intalnim smirdarul care este declarat monument al naturii.

Fauna este deosebit de interesanta, pentru ca in afara speciilor comune zonei (urs, lup, vulpe, jder etc.), isi mai gasesc loc de refugiu unele relicte cu un areal foarte indepartat in Groenlanda, Scotia, Extremul Orient, cum sunt rotiferele (Dinocharis intermedia, Elosa woralli, Lecane ploenesis, morulina gigantea, tardigradul Macrobiotus dubius, necunoscut in Europa centrala si sudica), o specie de furnici (Formica fusca picea) si paianjeni (Tetragantha pinicola, Therium undulatum si Drassodes cognatus).

Asadar, tinoavele oligotrofe conserva atat speciile relicte cat si pe cele actuale aratand succesiunea speciilor de-a lungul anilor. Ele sunt o marturie a trecerii timpului, existenta lor fiind extrem de valoroasa atat pentru studiul evolutiei speciilor cat si pentru exploatarea rationala a turbei pentru calitatile sale deosebite (curative, izolator, turba medicinala, ingrasamant pentru flori, etc).