Pestera Scarisoara

Localitatea: Garda de Sus
Judet: Alba
Regiunea: Transilvania
Program: Zilnic la orele: 9:00, 10:20, 11:40, 13:00, 14:20, 15:40, 17:00
Acces: Accesul se face doar cu ghid, la ore fixe, cu grupuri de 20-50 persoane
Website: -
Localizare: Zona Muntilor Apuseni

Zona muntilor Apuseni se afla pe multe liste cu trasee turistice. Se gasesc aici foarte multe atractii turistice, de la lacuri, cascade, chei, cetati si pesteri, pana la Tara Motilor (Tara de Piatra) sau Rezervatia Naturala Padis. Dintre obiectivele turistice ale zonei se remarca Pestera Scarisoara sau Ghetarul de la Scarisoara. Aici se afla cel mai mare ghetar subteran din tara noastra si al doilea ca marime de pe batranul continent. Ghetarul de la Scarisoara se afla in comuna Garda de Sus, judetul Alba, avand numele comunei careia ii apartinea in trecut, Scarisoara, care se afla la 16 km distanta.

Prima mentionare a pesterii a facut-o A. Szirtfy, in 1847, iar primele informatii stiintifice au aparut in 1861-1863. Cel care a intemeiat geobotanica in tara noastra, preotul si botanistul Alexandru Borza, a studiat flora si influenta factorilor climatici asupra vegetatiei din peretii pesterei. Speologul Emil Racovita a studiat formatiunile de gheata de aici, in 1927, iar in anul 1934 a fost facuta de catre V. Puscariu o prezentare turistica si stiintifica a pesterii. Scarisoara este prima pestera din Romania declarata Monument al Naturii, in anul 1938.

Drumul care duce la pestera Scarisoara incepe din comuna Garda de Sus, care se afla pe Valea Ariesului Mare, la 32 km distanta de orasul Campeni (DN75). Odata ajunsi pe culmea impadurita a platoului Scarisoara, turistii sunt intampinati de un imens aven (put vertical), adanc de 48 m si cu un diametru de 50 m, echipat cu scari metalice. Coborand in acest put gigantic, care reprezinta poarta de intrare in lumea stalactitelor si stalagmitelor, cele 220 de trepte sunt o adevarata provocare. Vizitatorilor le este indicat sa se imbrace mai gros cand viziteaza pestera, caci inauntru este foarte frig. Temperatura in grota atinge un grad Celsius, vara, si coboara pana la -13 grade Celsius pe timpul iernii.

Pestera Ghetarul de la Scarisoara face parte din sistemul carstic Ghetar-Ocoale-Dobresti. Este formata in calcare de varsta Jurasic superior, dispuse monoclinal pe directia NV-SE, la o altitudine de 1.165 m, la marginea platoului carstic Ghetari-Ocoale. Candva Valea Ocoale curgea la suprafata. Odata cu dizolvarea in freatic a pesterii Scarisoara apele coboara in subteran. Iesirea apei la lumina se facea prin Pojarul Politei. Continuand dizolvarea apa cobora in Avenul din Sesuri cu iesire la suprafata in Izbucul Politei. Golul ramas uscat al Scarisoarei, in urma prabusirii avenului de intrare se umple cu gheata in timpul glaciatiunilor.

Pestera Scarisoara masoara 750 m lungime (din care vizitabili sunt 250 m), o adancime maxima de 105 m si este impartita in mai multe sectoare ce au diferite denumiri. Astfel, trecand de poarta propriu-zisa a grotei, drumetul se afla in Sala Mare cu un diametru de aproximativ 47 m, ce se continua in nord-vest cu alte doua sali dispuse una in continuarea celeilalte: Sala Mica si Biserica sau Altarul. Aici se gasesc peste 100 de stalagmite de gheata, de dimensiuni variabile de la cativa centimetri pana la 10 metri, despre care se spune ca sunt zane incremenite in gheata. In partea de sus a Salii Mari se deschide intrarea larga de 15 m si inalta de 7 m a galeriei Maxim Pop, care dupa se coboara 68 m se continua cu Rezervatia Mare a pesterii. Din aceasta se urca in Catedrala, iar printr-o mica fereastra se trece in Culoarul Coman, cel mai cald sector al pesterii (+5 grade Celsius) si de asemenea, lipsit de gheata. Sala Mare adaposteste atractia pesterii, blocul de gheata cu un volum de 100.000 de metri cubi si grosimi intre 12 si 36 metri (echivalentul unui bloc de zece etaje).

Considerata in ansamblul sau, pestera se prezinta sub forma unui gol descendent, inchis in partea sa inferioara in fund de sac. Acest gol functioneaza ca o capcana pentru aerul rece, care "cade" in pestera in timpul iernii, cand atmosfera de la suprafata are o temperatura mai scazuta si, de aceea, o densitate mai mare decat atmosfera subterana. In cursul verii, cand raportul temperaturilor si densitatilor se inverseaza, aerul mai cald si mai usor de la exterior nu mai poate patrunde in adancul pesterii. In acest fel, aerul rece s-a acumulat an de an sub pamant, ducand in cele din urma la constituirea unui microclimat glaciar, in care formatiunile de gheata s-au putut dezvolta pana la dimensiunile lor de astazi.

O legenda spune ca in trecut exista un balaur aici, care fura cate o fata in noaptea de Anul Nou sau inaintea Targului de Fete de la Gaina, o sarbatoare traditionala anuala ce are loc in zona. Povestea spune ca aceste fete erau tinute apoi intr-un palat de gheata care se gasea in pestera, dar pe care muritorii nu il puteau vedea. O alta legenda pomeneste despre apa din cele 2 bazine din spatele formatiunii calcaroase numite “La Brazi”, care poate indeplini orice dorinta, cu conditia respectarii unui ritual: oricine ingenuncheaza si bea apa din bazin direct cu buzele, in timp ce isi pune dorinta, aceasta se va implini.

Fauna cavernicola este saraca, cel mai de seama reprezentant fiind Pholeuon proserpinae glaciale Jeann. Cercetarile speologice in adancurile Scarisoarei au scos la iveala fosile de capra neagra (Rupicapra carpatica), cea ce demonstreaza ca odinioara acest animal gratios si sprinten a trait in Muntii Apuseni. Fauna pesterii are un reprezentant emblematic – Pholeuon proserpinae glaciale, o specie endemica de insecte, un gandacel de 2-3 mm. Ghetarul de la Scarisoara este important pentru stiinta in primul rand in complexul de fenomene care se datoreaza prezentei ghetii si structurii generale a pesterii: morfogeneza si evolutia formatiunilor de gheata, stratificarea masivului de gheata etc. Avenul, prin flora sa variata, diferentiata pe nivele, ofera botanistilor un interesant si permanent teren de cercetare.

Sectorul turistic al pesterii, cuprinzand in momentul de fata avenul, Sala Mare si Biserica, este dotat cu amenajari (scari metalice in aven si podete de lemn in Sala Mare) care fac inutil un echipament special. Deoarece toate formatiunile de gheata intra vara intr-un proces de topire partiala, care afecteaza valoarea estetica a cadrului subteran, se recomanda ca vizitarea pesterii sa se faca in ultimele luni de iarna, cand aceste formatiuni ajung la dezvoltarea lor maxima si confera pesterii o frumusete intr-adevar neobisnuita.