Palatul Baroc din Oradea

Localitatea: Oradea
Judet: Bihor
Adresa: B-dul Dacia, nr. 1-3
Program: Palatul Baroc este fostul sediu al "Muzeului Tarii Crisurilor". Din 2009 a fost retrocedat Bisericii Catolice.
Telefon: -
Fax: -
Website: -
E-mail: -

In apropiere de gara Oradea, se afla cel mai grandios palat din oras si unul din cele mai valoroase edificii construite in stil baroc de pe teritoriul Romaniei, avand 100 de camere si 282 de ferestre. Este vorba de Palatul Baroc din Oradea, cunoscut si ca Palatul Episcopiei Romano-Catolice. La fel ca si Bazilica Sf. Maria si Sirul Canonicilor, palatul a fost ridicat in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea de cunoscutul arhitect austriac Franz Anton Hillebrant. Printre oaspetii palatului s-au numarat si imparateasa Maria Terezia si imparatul Josif II, ai Austriei.

Constructia dureaza intre anii 1762, si 1777. Cladirea are planul in forma de U, cu un cour d'honneur. Are la baza tipologia de castele franceze, inpamantenita in Ungaria pe filiera austriaca. Prototipurile directe ale fatadelor palatului le gasim deasemenea in arhitectura baroca austriaca, palatele caracteristice pentru Ungaria folosind alte solutii. Palatul are si o capela de o rara frumusete avand tavanul si peretii impodobiti cu fresce.

In 1963 episcopia neavand bani pentru renovare (mosiile fiind sechestrate), cedeaza orasului dreptul de folosire asupra palatului, fara sa renunte la dreptul de proprietate. Astfel la 17 ianuarie 1971 in palatul baroc se deschide Muzeul Tarii Crisurilor. In 1996 Biserica incepe procedurile legale pentru recuperarea palatului. Sentinta definitiva, in urma careia Biserica catolica a primit inapoi si dreptul de folosire, a fost pronuntata in data de 9 iulie 2004, iar Muzeul Tarii Crisurilor are la dispozitie 5 ani pentru gasirea unui spatiu adecvat.

Fatadele denota amprentele perioadei stilistice timpurii ale lui Hillebrandt. Configuratia fatadelor are ca model sistemul folosit la palatele construite in Viena la inceputul secolului al XVIII-lea, proiectate de Fischer von Erlach sau J. L. Hildebrandt, ca Palais Batthyany sau Palais Questenberg. Asemeni acestora parterul apare ca un inalt piedestal, in timp ce etajul I, denumit piano nobile si etajul superior sunt legate prin stalpi verticali ingusti.

Prin conturul variat al golurilor si corniselor acestora, prin diferentierea motivelor arhitecturale ale diferitelor segmente de fatada, arhitectul a imprimat cladirii o infatisare reprezentativa. Se remarca varietatea si bogatia detaliilor, a formelor si motivelor. Pe fatada principala se detaseaza rezalitul central, decorat simetric cu pilastri terminati in capiteluri ionice, ghirlande si falduri, toate acestea punand in valoare, cu o distinctie unica, portile de acces spre interior si ferestrele de la etajul I, rezalit terminat in partea superioara intr-un fronton triunghiular.

Coridoarele sunt dispuse, pe toate etajele, de-alungul laturilor dinspre curte. Interioarele palatului impresioneaza prin rigoarea organizarii spatiale si sobrietatea decorativa. Spatiile de la parter sunt acoperite cu bolti boeme. Peretii coridoarelor sunt lipsiti de decoratii murale, fiind doar varuite, insa in contrast cu acestea, casa scarii aflata la dreapta accesului principal, are un aspect somptuos, dat de scara monumentala cu balustrada si decoratiile pilastrilor.

Vestibulul monumental de la etajul intai are ferestre spre curtea din spate. De aici se face accesul in sala festiva. Cel mai elegant spatiu al palatului este capela dedicata Sf. Carlo Borromeo, decorata de Johann Nepomuk von Schopf, care este si autorul picturii de pe altar. Valoroase sunt si sobele ceramice rococo, smaltuite in alb, care s-au pastrat in mai multe spatii ale etajului intai, deasemenea picturile murale ale salonului festiv, pictate de Francisc Storno senior in 1879.

Solutiile arhitecturale folosite la Oradea se bazeaza pe conceptiile artistice ale lui Balthasar Neumann. Casa scarilor amplasata la stanga gangului, o solutie tipic germana, balustrada acesteia, vestibulul sau sala festiva dar si ritmicitatea fatadelor denota o influenta directa a lui Neumann asupra palatului.

Palatul regal din Buda sau palatul de vara a arhiepiscopului din Bratislava pot fi considerate drept modele ale celui oradean. Unitatea stilistica si proportiile lui exprima monumentalitatea barocului in acceptiunea lui izvorata din spiritul mai ascetic al epocii tereziene, indepartandu-se de rococo. Palatul episcopal ne ofera chintesenta capacitatilor artistice, lipsite de fervoare dar echilibrate si scolite ale lui Hillebrandt, devenind unul dintre cele mai reprezentative exemple ale arhitecturii baroce tarzii din secolul al XVIII-lea din aceasta zona a Europei.