Manastirea Horezu

Localitatea: Sat Romanii de Jos, orasul Horezu
Judet: Valcea
Adresa: Str. Manastirii, nr. 164
Program: Deschis fara taxa de vizitare
Telefon: 0250/860.071
Fax: 0250/860.071
Website: manastireahurezi.ro
E-mail: manastirea.hurezi@
gmail.com

Situata in apropiere de orasul Horezu, judetul Valcea, la poalele muntelui Capatanii, Manastirea Horezu este considerata cea mai reprezentativa constructie in stil brancovenesc. Manastirea Horezu inaltata in 1693 de Constantin Brancoveanu, a fost inclusa in 1995 in patrimoniul UNESCO. Numele manastirii vine de la huhurezi, o specie de pasari de noapte, cu un penaj colorat. Potrivit legendei mesterii tocmiti sa o construiasca, de teama turcilor, erau nevoiti sa lucreze numai noaptea cand cantau huhurezii.

Sfanta Manastirea de la Horezu, importanta si valoroasa asezare monahala, reprezinta cel mai vast ansamblu de arhitectura medievala pastrat in Tara Romaneasca. El cuprinde Biserica cea Mare a Manastirii Hurezi, Biserica Bolnitei, ctitorita de doamna Maria, sotia lui Constantin Brancoveanu, ridicata la 1696 si zugravita de Preda Nicolae si Ianache; Schitul Sfintilor Apostoli, la circa 50 de metri spre nord, ctitorit de marele staret Ioan Arhimandritul in 1698 si zugravit de Iosif si Ioan in 1700, si Schitul Sfantul Stefan, dupa numele fiului cel mare al domnitorului, ctitorit la 1703 si zugravit de Ianache, Istrate si Harinte. Biserica cea Mare a Manastirii Hurezi, inchinata Sfintilor Imparati Constantin si Elena, a fost ctitorita, intre anii 1693-1697, de catre Constantin Brancoveanu. Biserica cea mare are o lungime de 32 de m si o inaltime de 14 m, fiind zidita in forma de cruce si impartita in pridvor, pronaos, naos si altar. Adesea s-a spus ca arhitectura acesteia a avut drept model biserica din Manastirea Curtea de Arges.

Pronaosul

aminteste de rostul bisericii de a fi necropola familiei domnitorului. Mormantul din marmura cu o placa sculptata artistic, pregatit pentru ctitorul voievod, care ii asteapta ramasitele pamantesti de mai bine de doua secole si jumatate, este marturia cea mai graitoare. In posesia manastirii se afla si alte valoroase obiecte de cult, in mare parte danii din timpul intemeierii bisericii: picturi, sculpturi in piatra si in lemn.

Planul paraclisului consta dintr-un naos patrat - dominat de turla octogonala admirabil proportionata, cu opt ferestre, acum singurul izvor de lumina al zilei - si dintr-un altar semicircular. Pictura e in fresca, lucrarea zugravilor Preda si Marin, mesteri din aceeasi scoala brancoveneasca, pastrata in conditii optime. Din tema iconografica nu lipsesc Sfintii Imparati Constantin si mama sa Elena si bogata familie a Brancoveanului. Tampla din lemn e fin sculptata si decorata cu aur si culori, aproape tot asa de vii, cum a fost initial. Sub paraclis, la parter, se afla trapeza, sala de mese a manastirii - frumos boltita printr-o calota sferica, sprijinita pe arcuri joase si puternice. Pictura in fresca, executata intre anii 1705-1706, e o desfatare spirituala si se pastreaza in conditii excelente.

Introducerea ctitorilor este una dintre particularitati manastirii fiind disponibila o galerie impresionanta de portrete ale Brancovenilor, Basarabilor si Cantacuzinilor, dintre care pot fi numiti Datco din Brancoveni, boier de la inceputul secolului al XVI-lea, Basarab al III-lea cel Batran si postelnicul Constantin Cantacuzino. Amplul tablou votiv din pronaos, ilustrand membrii contemporani ai familiei Brancoveanu, este considerat a fi unul dintre cele mai deosebite si valoroase opere de acest gen din tara. Mormintele din pronaos amintesc de destinatia de necropola a bisericii, gasindu-se aici mormantul nefolosit al voievodului, lucrat in marmura si acoperit cu o placa sculptata. Un alt mormant este al vrednicului ecumen Ioan Arhimandritul, primul staret al manastirii. Donatie a doamnei Maria Brancoveanu, catapeteasma monumentala este sculptata in lemn de tei si suflata cu aur, iar Tronul Domnesc poarta stema Cantacuzinilor. Alaturi de acestea, stanile si marele policandru dateaza din vremea ctitorului.

Una dintre podoabele arhitecturale, care da manastirii Hurezi un aer de sarbatoare si incanta privirea vizitatorilor, e foisorul vrednicului egumen si iubitor de arta Dionisie Balacescu, ridicat intre anii 1725-1753, opera pietrarului Iosif. Din bogata zestre a bibliotecii adunata acolo de ctitor si de carturarii vietuitori, invatatul Gr. A. Tocilescu a gasit si ridicat in 1885, pentru "Muzeul National", 38 de manuscrise si 393 de carti tiparite in diferite limbi. Tot aici s-au pastrat vestitele calendare ale lui Brancoveanu din anii 1693, 1695, 1701, si 1703, precum si un frumos pomelnic. La schitul Sfantul Ioan a activat si o scoala de copisti de manuscrise. Spre sfarsitul secolului al XVII-lea, la manastirea de la Hurezi a functionat o scoala de sculptura si pictura, dat fiind faptul ca intregul ansamblu monahal a fost, de la bun inceput, unul din cele mai importante si fine exemple de arta brancoveneasca, cu influente bizantine, iar acest lucru s-a pastrat cu desavarsire pana in ziua de astazi.

In cadrul ultimelor lucrari, ansamblul monahal de la Hurezi a fost restaurat in intregime. Locasul monahal ofera si cazare, insa destul de restransa: 20 de locuri, in dormitoare cu 1-2 locuri, iar la mansarda, 3 camere cu cate 4 paturi.

Manastirea se afla in Satul Romanii de Jos, Str Manastirii, Horez.