Slanic Moldova - "Perla Moldovei"

Statiunea Slanic Moldova, supranumita Perla Moldovei, este amplasata pe versantul estic al Carpatilor Orientali, intr-o depresiune strabatuta de raul Slanic, la 84 km sud-vest de Municipiul Bacau. Temperatura medie anuala este de 7,4 °C. Renumele statiunii Slanic Moldova este dat de cele peste 20 de izvoare de apa minerala captate si utilizate in scopuri curative. Faptul ca izvoare de tipuri atat de variate izvorasc pe o zona relativ restransa, uneori chiar alaturi unul de celalalt, si totusi diferite ca efecte curative, constituie o particularitate balneologica rar intalnita atat la noi in tara cat si peste hotare. Slanic Moldova este una din cele 12 statiuni balneoclimaterice de importanta nationala, izvoarele sale minerale fiind medaliate in repetate randuri la concursuri internationale.

In Slanic Moldova se ajunge pe calea ferata pana la Targu Ocna atat dinspre Bacau si Focsani prin Onesti cat si dinspre centrul tarii prin Brasov sau Miercurea Ciuc. Pe sosea se ajunge prin Onesti-Targu Ocna pe drumul national DN12 sau pe drumul judetean care intersecteaza soseaua europeana E577 (Pitesti-Brasov-Onesti-Bacau) in dreptul localitatii Poiana Sarata. Din centrul tarii se ajunge venind pe soseaua europeana prin Brasov sau prin Miercurea Ciuc.

Localitatea este atestata documentar din anul 1755. Primul izvor de apa minerala a fost descoperit in anul 1800 de catre Serdarul Mihai Spiridon, in timpul unei vanatori de ursi in padurile Slanicului. Ulterior, in 1807 au fost descoperite si alte izvoare. In 1827 a fost construit primul stabiliment balnear unde boierii moldoveni veneau sa faca bai (a fost distrus in timpul Primului Razboi Mondial si ulterior reconstruit). In scurt timp, izvoarele minerale din Slanic Moldova au devenit cunoscute si cautate. In 1832 au fost facute primele analize chimice ale apelor.

De-a lungul timpului, calitatile apelor minerale descoperite aici au fost confirmate prin medaliile obtinute la expozitiile internationale de la Paris, Viena sau Frankfurt pe Main. Specialistii le-au comparat cu apele minerale de la Karlovy Vary, Vichy, Aix-les-Bains etc.

Potentialul balnear

In statiune sunt tratate cu ajutorul factorilor naturali curativi afectiuni ale tubului digestiv (gastrite cornice hiperacide, ulcere gastrice si duodenale la minimum trei luni de la perioada dureroasa, stari dupa stomac operat, colite cronice nespecifice); afectiuni hepato–biliare (dischinezie biliara, colecistita cronica necalculoasa sau calculoasa, stari dupa ficat operat-colecistectomie); afectiuni ale cailor respiratorii (astmul alergic, traheo–bronsitele cornice, bronsiectazia, emfizemul pulmonar, rino–sinuzitele cronice); afectiuni metabolice si de nutritie (forme usoare si medii de diabet, obezitate); afectiuni ale rinichiului si cailor urinare; afectiuni neurologice periferice; afectiuni posttraumatice; afectiuni asociate (reumatisme degenerative sau abarticulare, afectiuni cardiovasculare, endocrine, ginecologice, boli profesionale, nevroza astenica).

Apele minerale de la cele peste 20 de izvoare se clasifica, din punct de vedere al compozitiei chimice, in urmatoarele grupe: ape minerale clorurosodice, alkaline, carbogazoase, slab sulfuroase, bromurate, iodurate (izvoarele 1 bis, 3, 6, 8, 10, 12, 13, 14, 15, indicate in sfera actiunilor gastrice si a glandelor anexe); ape minerale alkaline, clorurosodice, carbogazoase, hipotone (izvorul Ciungetu, indicat cu precadere in fazele alergice ale bolii ulceroase si in hepatitele cronice persistente); ape minerale alkaline, slab feruginoase, hipotone (sondele 1 si 2, indicate in terapia de recuperare a afectiunilor digestive si hepatobiliare); ape minerale sulfuroase, clorurosodice, slab carbogazoase (izvorul Cascada, indicat cu precadere in proceduri inhalatorii); ape minerale feruginoase, carbogazoase (izvoarele 14 si Cherches, recomandate in micoze ale pielii, paradontoze, dar si in tratamente cosmetice – uz extern); ape minerale vitriolice – feruginoase (izvorul 8 bis) si vitriolice – silicioase (izvorul 5); ape minerale oligominerale (izvorul 300 de scari, indicat in procese inflamatorii ale cailor urinare, litiaze urinare); microclimatul de salina de la Targu Ocna (in salina, temperatura aerului de +12°C, presiunea atmosferica – 731 mm Hg – si umiditatea aerului – 60 – 80% sunt constante; de asemenea, se constata lipsa totala de alergeni, o concentratie mare a aerosolilor de sodium, calciu si clor; concentratia ridicata a bioxidului de carbon din apa, comparativ cu cea de la suprafata, determina excitarea fiziologica a centrului respirator); bioclimat sedativ de crutare.

Aici exista instalatii pentru bai calde in cada cu apa minerala, instalatii pentru terapie respiratorie (aerosoli si inhalatii), electroterapie si hidroterapie, bazine pentru kinetoterapie, mofete, instalatii pentru tratamentul anumitor boli vasculare periferice si pentru gimnastica medicala.

Obiective Turistice

Printre obiectivele turistice din Slanic Moldova se numara: Raul Slanic si Izvoarele Minerale din Slanic Moldova: peste 20 de izvoare cu apa binefacatoare; Parcul din Slanic Moldova, aflat in centrul statiunii, se intinde pe o suprafata de 14 hectare si include o frumoasa cascada, bazata pe recircularea apei; Cazinoul din Slanic Moldova, construit in 1894 de arhitectul George Sterian, este monument de patrimoniul, cu valoare istorica si de arhitectura; Cheile Slanicului, care se intind pe o lungime de aprox 400 m, paralel cu soseaua asfaltata, la o cota de 400 m; Cascada Slanicului, parte din traseul montan 300 de scari (traseu cu nivel scazut de dificultate, poate fi parcurs in 2 ore; Biserica Catolica din Slanic Moldova, una dintre cele mai frumoase biserici catolice din tara, construita in stil avangardist, in anul 1943; Manastirea Sfantul Stefan cel Mare – singura manastire inchinata sfantului domnitor, aflata la 6km de satul Cerdac; Ruinele Curtii Domnesti; Barajul si Lacul Poiana Ursului; Tarcatoarea - rezervatie cinegetica.

In apropiere de Slanic Moldova se mai pot vizita Mina Salina Targu Ocna, cu spatiu de recreere in interior si cu biserica Sfanta Varvara; Manastirea Magura Ocnei, aflata pe Dealul Magura din Targu Ocna; Valea Uzului si Barajul Valea Uzului (inalt de 82 metri, lung de 500 metri); asezarea civila si castrul roman de la Bretcu.

Created with Raphaël SV BT IS NT BC VS GL VN CT TL BZ BR IL CL GR B PH DB AG TR OT VL GJ DJ MH CS TM AR BH SJ SM MM BN CJ AB HD SB BV CV HR MS