Vama Buzaului, situata la 45 km de Brasov, a fost punct de trecere a frontierei intre Imperiul Austro-Ungar si Regatul Romaniei. In nord este marginita de Depresiunea Intorsura Buzaului si orasul Intorsura Buzaului, in est se sprijina pe Muntii Siriului, Tatarul Mare (1860 m) si Tatarul Mic (1415 m), iar in sud-vest este strajuita de lantul montan format de Masivul Ciucas.
Vama Buzaului are in componenta satele Vama Buzaului (resedinta), Acris, Buzaiel si Dalghiu.
Istoria scrisa a zonei incepe in anul 1211, cand Andrei al II lea, regele Ungariei, face cadou Tara Barsei cavalerilor teutoni, pentru ocrotirea granitelor. In aceasta perioada si in tot evul mediu, incepand de la izvorul Buzaului, zona numita Tabla Butii, a constituit poarta de sud-est a Ardealului.
Localitatea Vama Buzaului a luat fiinta in jurul anului 1700. Denumirea de Vama provine de la faptul ca aici a fost granita si vama de trecere intre Imperiul habsburgic si Romania, iar Buzaului fiindca de aici izvoraste raul Buzau.