Obiective turistice Bobalna, Cluj

Cele mai importante obiective turistice Bobalna

Biserica de lemn din Antas Biserica de lemn din Blidaresti Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil Conacul Schirling - Cornesti Dealul Bobalna Monumentul de la Bobalna Situl arheologic Bobalna

Obiective turistice ce trebuie vizitate in judetul Cluj

Salina Turda Cluj-Napoca Cheile Turzii Manastirea Nicula Valea Draganului Belis - Statiune turistica Baisoara - Statiune turistica Lacul Tarnita Cascada Valul Miresei sau Cascada Rachitele Parcul Natural Apuseni Barajul si Lacul Dragan Cascada Ciucas Gradina Botanica Cluj-Napoca Bastionul Croitorilor - Cluj-Napoca Biserica romano-catolica Sf. Mihail

Obiective turistice din zona Bobalna (15-25 Km)

Baile Ocna Dej Barajul Mica Castelul Haller din Coplean Castelul Kornis (ruine) - sat Manastirea Castelul Renascentist de la Manastirea Castrul roman Samum - Caseiu Cetatea Ciceului Cetatea Ungurasului Conacul Cuzdrioara Dealul Florilor Dealurile Jimborului Manastirea Inaltarea Sfintei Cruci - Chiuiesti Mina de sare Ocna-Dej Sinagoga Dej Valea Casielului Valea Garbovului

Despre Bobalna

Bobalna este situata in zona preoraseneasca a municipiului Dej, invecinandu-se cu municipiul Dej (localitatea Somcutul Mic), comunele Recea Cristur, Cornesti, Jichisul de Jos, Vad si Simisna. In cadrul judetului Cluj ocupa o pozitie periferica la limita cu judetul Salaj. Comuna este asezata la 19 km vest de municipiul Dej, fiind traversata pe directia V-E de drumul judetean 108 B care leaga municipiul Dej de municipiul Zalau.

Comuna Bobalna este formata din satele: Antas, Babdiu, Bobalna, Blidaresti, Cremenea, Maia, Osorhel, Pruni, Razbuneni, Suaras si Valcele.

Prima mentionare documentara a satului Bobalna este din 1332. Bobalna este cunoscuta indeosebi ca fiind locul de unde a pornit rascoala din 1437, provocata de inasprirea asupririi feudale si de masurile exceptionale luate de episcopul Gheorghe Lepes in anul 1436.

La sfarsitul lunii iunie 1437 au infrant armata nobililor, obtinand la 6 iulie 1437 prin Conventia de la Cluj - Manastur satisfacerea unor nevoi sociale, economice si politice cum au fost: dreptul de libera stramutare, abolirea nonei, micsorarea rentei feudale in bani, natura si munca. Nobilimea, clerul, fruntasii secui si sasi, categoriile privilegiate, au incheiat la 16 septembrie 1437 la Capalna, o intelegere care purta numele Unio Trium Nationum prin care se obligau sa se ajute reciproc impotriva rasculatilor, a turcilor, si uneori chiar impotriva regalitatii maghiare.

Cazare si obiective turistice localitati