Constanta

Constanta, municipiul aflat pe coasta Marii Negre, in sud-estul tarii, este cel mai mare oras-port al Romaniei. Portul Constanta se intinde pe o suprafata de 3.182 ha (uscat si acvatoriu) fiind al patrulea port din Europa, ca marime. Conform recensamantului din anul 2011, Constanta avea 254.693 de locuitori fiind al cincilea oras ca marime dupa numarul de locuitori. De asemenea Constanta este si cea de-a doua zona metropolitana din Romania, dupa Bucuresti.

Cu aria metropolitana, care inconjoara municipiul, Constanta atinge un numar de 425.916 locuitori, ce reprezinta 63% din populatia judetului Constanta si o suprafata de 2.121,39 km². Zona metropolitana Constanta reuneste in afara orasului alte 13 localitati: Agigea, Corbu, Cumpana, Eforie, Lumina, Mihail Kogalniceanu, Murfatlar, Navodari, Ovidiu, Poarta Alba, Techirghiol, Tuzla si Valu lui Traian. La limita de nord a orasului se situeaza statiunea Mamaia, plaja intinzandu-se pe o lungime de 6 km orientata spre est, ceea ce ii confera insorire tot timpul zilei.

Dintre orasele astestate pe teritoriul tarii noastre, Constanta este cel mai vechi, prima atestare s-a facut in 657 i. Hr., cand pe locul actualei peninsule (si chiar sub apele de azi, in dreptul Cazinoului) s-a format o colonie greaca numita Tomis. Aceasta localitate a fost apoi cucerita in 71 i. Hr. de catre romani.

Capatand atributele unui oras incepand din secolul IV i. Hr., importanta Tomisului a crescut considerabil in vremea imparatului Constantin cel Mare si a primit denumirea de Constantiana, dupa numele surorii imparatului. In acest timp au fost inaltate temple si edificii marete, piete publice si terme (bai), ateliere de prelucrat marmura, s-au construit strazi si cartiere noi.

Supus cavalcadelor popoarelor migratoare, orasul a fost prefacut in ruine de nenumarate ori. Cateva veacuri mai tarziu, pe ruinele Tomisului, se infiripa o mica asezare de pescari, din care, treptat, in secolele urmatoare s-a dezvoltat Constanta. In cursul secolului al XIII-lea Marea cea Mare (cum era denumita atunci Marea Neagra) a fost dominata de negustorii italieni din Genova care au ajutat la dezvoltarea orasului, Constanta fiind una dintre pietele comertului genovez la Marea Neagra. Din acele timpuri, a ramas la Constanta o temelie pe care a fost construit farul Genovez.

Ulterior, Constanta a suferit un declin sub conducerea otomana, devenind un simplu sat locuit de pescari greci si de crescatori tatari de cai si oi. Despre o reala dezvoltare a sa poate fi vorba numai dupa victoria Romaniei in Razboiul de Independenta din 1878. Rolul orasului a ramas acelasi si dupa Primul Razboi Mondial, iar in perioada interbelica, 70% din traficul maritim din tara noastra a fost concentrat in portul de la Constanta, port ce a avut o mare importanta strategica si in cel de-al Doilea Razboi Mondial.

Obiective Turistice

Constanta este un centru turistic important la nivel national. Constanta a fost promovata drept statiune balneara chiar de catre regele Carol I, insa dupa ce s-a dezvoltat industria navala, plajele s-au micsorat. Plaja Constantei se intinde pe toata partea de est a orasului, de la Portul Tomis la Statiunea Mamaia. Plaja este strajuita de numeroase golfulete si in unele zone este amenajata. Sunt plaje de nivel mediu cu dotari de agrement, terase, restaurante, servicii de salvamar, terenuri de fotbal si volei, etc.

Astfel, exista in centrul orasului, inspre Portul Tomis, Plaja Modern, pe care se ajunge de pe o faleza foarte inalta, coborand cateva zeci de trepte. Nisipul acestei plaje este foarte fin. Aceasta este lata de 100-200 metri, iar intrarea in mare se face lin, apa avand o adancime foarte mica cativa zeci de metri in larg. O alta plaja este Plaja 3 Papuci – se ajunge de pe B-dul Mamaia - neamenajata, ingusta, cu intrarea in apa destul de anevoioasa, plaja fiind strajuita de pietre. In partea de nord a orasului, la cativa km de Mamaia, se afla Plaja Faleza Nord.

Portul turistic Tomis

este un acvatoriu aparat de diguri de beton in care sunt ancorate yahturi, veliere si vaporase de agrement . Este singurul loc unde se pot vedea yahturi venite din diverse colturi ale lumii si de unde se pot face excursii pe mare pe cele cateva ambarcatiuni destinate agrementului. Cateva restaurante aflate pe cheiurile portului va ofera o priveliste deosebita si un meniu bogat in specialitati marine. In imediata apropiere se afla Farul Genovez.

Faleza de la Cazino

este locul preferat de constanteni dar si de turisti, mai ales cand vremea nu este cea mai potrivita pentru plaja. Cei care ajung aici pot vizita Cazinoul Constanta. Tot pe faleza se afla acvariul, dar si cativa pictori care va pot creiona portretul in timp record.

Cazinoul constantean,

unul dintre cele mai reprezentative exponente ale arhitecturii art nouveau din Romania, este un simbol al orasului. Cazinoul din Constanta a fost inaugurat in 1910, data care se poate vedea si astazi inscriptionata pe peretii salilor de bal. In timpul celui de-al doilea razboi mondial este transformat in spital, pentru ca in regimul comunist sa functioneze exclusiv ca restaurant. Din anii '80 este inchis pentru lucrari de restaurare, acum nefiind deschis circuitului turistic.

Farul genovez din Constanta

este ridicat pe faleza orasului. Constructia Farului genovez din Constanta a fost realizata in jurul anului 1300. Era perioada cand navele genoveze asigurau transportul diverselor marfuri pe mare. Farul genovez din Constanta, distrus de vreme si intemperii, a fost restaurat intre anii 1858 si 1860. Restaurarea a fost incredintata inginerului francez, de origine armeana, Artin Aslan. Farul a functionat pana in anul 1913. in anul 1948 a fost restaurat inca o data si de atunci constituie o atractie turistica.

Piata Ovidiu

a fost centrul orasului pana la primul razboi mondial. Aici se afla statuia poetului roman Ovidius, realizata de sculptorul Ettore Ferrari, in 1887. Piata a fost denumita dupa numele statuii, denumirea romaneasca initiala fiind aceea de Piata Independentei. Momentan Piata se afla in plin proces de reamenajare. Proiectul „Reamenajarea integrata a zonei pietonale din centrul istoric al Municipiului Constanta” are ca scop urmatoarele obiective: realizarea unei structuri rutiere adaptate cu precadere la circulatia pietonala, mobilarea zonei cu mobilier urban in stilul arhitectonic Art Nouveau.

In Piata Ovidiu putem vizita Moscheea Mare sau Centrala, unul dintre cele mai vechi obiective turistice de la malul marii, a fost un dar al regelui Carol I pentru musulmanii din Dobrogea. Construita intre anii 1910 si 1912, initial s-a numit Moscheea Carol I, apoi a fost redenumita Moscheea Mahmud al II-lea. Totusi, in prezent, credinciosii musulmani o numesc "Kral camisi" sau "Geamia Regelui". Arhitectul edificiului, Paul Constantinescu, s-a inspirat dupa o moschee din Konya, Anatolia. Imbinand elemente stilistice egiptene si bizantine cu altele romanesti, moscheea reprezinta o opera monumentala, intrata in manualele de specialitate datorita marelui inginer si inventator Gogu Constantinescu, care a folosit pentru prima oara in Romania betonul armat in constructia boltei subtiri de 4-5 cm grosime. Din turnul inalt de 50 de metri, poate fi admirata zona veche a orasului.

Catedrala Sf. Apostoli Petru si Pavel,

situata mai jos de Piata Ovidiu, in fata cladirii Arhiepiscopiei Tomisului, a fost zidita in anii 1883-1885, dupa planurile arhitectului Ion Mincu. Catedrala Sf. Apostoli Petru si Pavel a fost restaurata intre anii 1946-1950, in timpul Episcopului Chesarie Paunescu si al Patriarhului Iustinian Marina. A fost repictata in stil neobizantin cu decoratiuni si motive nationale romanesti de pictorul profesor Gheorghe Popescu si de Niculina Dona de la Vrancea. Mobilierul a fost executat dupa desenele arhitectului Ioan Mincu, la Paris, de catre casa Andre Dore.

Parcul Arheologic Constanta

se intinde pe o suprafata generoasa, intre Primarie si Bulevardul Ferdinand, iar aleile sale par a fi sali de expozitie dintr-un muzeu de istorie. Acestea sunt incadrate de coloane, vase de ceramica si alte vestigii istorice care dateaza din perioada romano-bizantina a Cetatenii Tomis. Latura de parc dinspre Bulevardul Ferdinand este inca marginita de zidul roman, constructie ce dateaza din secolul al III-lea d.Hr. si care prezinta doua porti de intrare in cetate. Pe peretele cladirii aflate in extremitatea estica a parcului se poate observa Harta asezarilor antice din Dobrogea, un obiectiv realizat la scara mare si confectionat din piatra naturala.

Edificul Roman cu Mozaic

este cel mai mare mozaic roman descoperit in Europa, in anul 1959, iar structura existenta in acest moment face parte din Monumentele de Patrimoniul ale orasului Constanta. Amenajarile muzeistice adapostesc colectii de marfuri de pe corabii, gasite in magaziile edificiului: ancore, lingouri, greutati, amfore cu vopsele si rasini, statuete, etc. In fostele magazii sunt expuse monumentele epigrafice descoperite in diferite centre din Dobrogea.

Casa cu Lei

este una dintre cladirile emblematice care se gaseste in zona peninsulei din Constanta. Este o cladire impunatoare, construita in 1897, in al carei stil se amesteca elemente preromantice si genoveze. Si-a luat numele de la cele patru coloane pe ale caror capiteluri troneaza cate un leu. Restaurata, cladirea adaposteste din 1978 cochetele saloane ale restaurantului Casa cu Lei. Din pacate astazi, la fel ca si Cazinoul, nu poate fi admirata decat de la exterior, nefiind deschisa circuitului turistic.

Cultura

De asemenea, Constanta nu sta prost nici la capitolul cultura. Aici gasim Tearul de Stat Constanta care a fost fondat in 1951 si Teatrul National de Opera si Balet Oleg Danovski, din 2004.

In acelasi timp, in Constanta se gasesc si foarte multe muzee, precum Complexul Muzeal de Stiinte ale Naturii, care contine sectiunile: planetariu, observator astronomic, delfinariu, microrezervatie, expozitie de pasari exotice si decor, acvariul.

Acvariul constantean,

parte a Complexul Muzeal de Stiinte ale Naturii, este prima si cea mai mare institutie de acest gen din tara, desi ulterior si alte muzee de stiinte ale naturii au infiintat sectii cu acelasi profil. Gasim aici specii de pesti si nevertebrate din Marea Neagra si migratori din Marea Mediterana. Cel mai mare bazin (30 m³) adaposteste si cea mai mare colectie de sturioni, renumita pentru importanta ei stiintifica si pentru longevitatea exemplarelor in captivitate (18-20 ani).

Interesante pentru vizitatori sunt si speciile non economice, mai putin cunoscute ca pisica de mare, scorpia si dragonul de mare, stelutele de mare, calutul, acul si ata de mare, corosbinele si cocoseii de mare, etc. O atractie deosebita pentru publicul vizitator o constituie prezenta bazinului de recif unde este prezent pestele clovn, pestele chirurg, domnisoarele azurii si albe, precum si ariciul de mare. Sectia dulcicola prezinta specii de pesti si nevertebrate de apa dulce, care populeaza baltile si lacurile litorale dar si apele Deltei Dunarii. Foarte bine reprezentata este si ihtiofauna exotica din care amintim: 3 varietati de peste Piranha, pestele cutit, pestele inger, pestele lopata, pestele pisica etc.

Delfinariul din Constanta

si-a inceput activitatea la 1 iunie 1972, fiind primul Delfinariu public din tara noastra precum si prima forma muzeistica de acest gen din sud-est-ul Europei, la acea data. De-a lungul timpului Delfinariul Constanta a gazduit in bazinele sale toate cele trei specii de delfin din Marea Neagra. In amfiteatrul cu piscina si in bazinul acoperit, se organizeaza demonstratii cu delfini si lei de mare. In prezent programul lor este urmarit si diversificat continuu de o echipa romana de antrenori. Prin expozitiile pe care le realizeaza, prin ghidajele si activitatile de educatie ecologica pe care le desfasoara, biologii-muzeografi incearca sa imparta cu vizitatorii o parte a cunostintelor acumulate in urma orelor de studiu si a participarii la sesiunile de lucru cu delfinii si leii de mare.

Mai gasim la Constanta si Muzeul Marinei, Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie, Muzeul Marii, Muzeul de Arta Populara, Muzeul de Sculptura „Ion Jalea", Muzeul Portului Constanta.