Constanta, municipiul aflat pe coasta Marii Negre, in sud-estul tarii, este cel mai mare oras-port al Romaniei. Portul Constanta se intinde pe o suprafata de 3.182 ha (uscat si acvatoriu) fiind al patrulea port din Europa, ca marime. Conform recensamantului din anul 2011, Constanta avea 254.693 de locuitori fiind al cincilea oras ca marime dupa numarul de locuitori. De asemenea Constanta este si cea de-a doua zona metropolitana din Romania, dupa Bucuresti.
Cu aria metropolitana, care inconjoara municipiul, Constanta atinge un numar de 425.916 locuitori, ce reprezinta 63% din populatia judetului Constanta si o suprafata de 2.121,39 km². Zona metropolitana Constanta reuneste in afara orasului alte 13 localitati: Agigea, Corbu, Cumpana, Eforie, Lumina, Mihail Kogalniceanu, Murfatlar, Navodari, Ovidiu, Poarta Alba, Techirghiol, Tuzla si Valu lui Traian. La limita de nord a orasului se situeaza statiunea Mamaia, plaja intinzandu-se pe o lungime de 6 km orientata spre est, ceea ce ii confera insorire tot timpul zilei.
Dintre orasele astestate pe teritoriul tarii noastre, Constanta este cel mai vechi, prima atestare s-a facut in 657 i. Hr., cand pe locul actualei peninsule (si chiar sub apele de azi, in dreptul Cazinoului) s-a format o colonie greaca numita Tomis. Aceasta localitate a fost apoi cucerita in 71 i. Hr. de catre romani.
Capatand atributele unui oras incepand din secolul IV i. Hr., importanta Tomisului a crescut considerabil in vremea imparatului Constantin cel Mare si a primit denumirea de Constantiana, dupa numele surorii imparatului. In acest timp au fost inaltate temple si edificii marete, piete publice si terme (bai), ateliere de prelucrat marmura, s-au construit strazi si cartiere noi.
Supus cavalcadelor popoarelor migratoare, orasul a fost prefacut in ruine de nenumarate ori. Cateva veacuri mai tarziu, pe ruinele Tomisului, se infiripa o mica asezare de pescari, din care, treptat, in secolele urmatoare s-a dezvoltat Constanta. In cursul secolului al XIII-lea Marea cea Mare (cum era denumita atunci Marea Neagra) a fost dominata de negustorii italieni din Genova care au ajutat la dezvoltarea orasului, Constanta fiind una dintre pietele comertului genovez la Marea Neagra. Din acele timpuri, a ramas la Constanta o temelie pe care a fost construit farul Genovez.
Ulterior, Constanta a suferit un declin sub conducerea otomana, devenind un simplu sat locuit de pescari greci si de crescatori tatari de cai si oi. Despre o reala dezvoltare a sa poate fi vorba numai dupa victoria Romaniei in Razboiul de Independenta din 1878. Rolul orasului a ramas acelasi si dupa Primul Razboi Mondial, iar in perioada interbelica, 70% din traficul maritim din tara noastra a fost concentrat in portul de la Constanta, port ce a avut o mare importanta strategica si in cel de-al Doilea Razboi Mondial.
Constanta este un centru turistic important la nivel national. Constanta a fost promovata drept statiune balneara chiar de catre regele Carol I, insa dupa ce s-a dezvoltat industria navala, plajele s-au micsorat. Plaja Constantei se intinde pe toata partea de est a orasului, de la Portul Tomis la Statiunea Mamaia. Plaja este strajuita de numeroase golfulete si in unele zone este amenajata. Sunt plaje de nivel mediu cu dotari de agrement, terase, restaurante, servicii de salvamar, terenuri de fotbal si volei, etc.
Astfel, exista in centrul orasului, inspre Portul Tomis, Plaja Modern, pe care se ajunge de pe o faleza foarte inalta, coborand cateva zeci de trepte. Nisipul acestei plaje este foarte fin. Aceasta este lata de 100-200 metri, iar intrarea in mare se face lin, apa avand o adancime foarte mica cativa zeci de metri in larg. O alta plaja este Plaja 3 Papuci – se ajunge de pe B-dul Mamaia - neamenajata, ingusta, cu intrarea in apa destul de anevoioasa, plaja fiind strajuita de pietre. In partea de nord a orasului, la cativa km de Mamaia, se afla Plaja Faleza Nord.
In Piata Ovidiu putem vizita Moscheea Mare sau Centrala, unul dintre cele mai vechi obiective turistice de la malul marii, a fost un dar al regelui Carol I pentru musulmanii din Dobrogea. Construita intre anii 1910 si 1912, initial s-a numit Moscheea Carol I, apoi a fost redenumita Moscheea Mahmud al II-lea. Totusi, in prezent, credinciosii musulmani o numesc "Kral camisi" sau "Geamia Regelui". Arhitectul edificiului, Paul Constantinescu, s-a inspirat dupa o moschee din Konya, Anatolia. Imbinand elemente stilistice egiptene si bizantine cu altele romanesti, moscheea reprezinta o opera monumentala, intrata in manualele de specialitate datorita marelui inginer si inventator Gogu Constantinescu, care a folosit pentru prima oara in Romania betonul armat in constructia boltei subtiri de 4-5 cm grosime. Din turnul inalt de 50 de metri, poate fi admirata zona veche a orasului.
De asemenea, Constanta nu sta prost nici la capitolul cultura. Aici gasim Tearul de Stat Constanta care a fost fondat in 1951 si Teatrul National de Opera si Balet Oleg Danovski, din 2004.
In acelasi timp, in Constanta se gasesc si foarte multe muzee, precum Complexul Muzeal de Stiinte ale Naturii, care contine sectiunile: planetariu, observator astronomic, delfinariu, microrezervatie, expozitie de pasari exotice si decor, acvariul.
Interesante pentru vizitatori sunt si speciile non economice, mai putin cunoscute ca pisica de mare, scorpia si dragonul de mare, stelutele de mare, calutul, acul si ata de mare, corosbinele si cocoseii de mare, etc. O atractie deosebita pentru publicul vizitator o constituie prezenta bazinului de recif unde este prezent pestele clovn, pestele chirurg, domnisoarele azurii si albe, precum si ariciul de mare. Sectia dulcicola prezinta specii de pesti si nevertebrate de apa dulce, care populeaza baltile si lacurile litorale dar si apele Deltei Dunarii. Foarte bine reprezentata este si ihtiofauna exotica din care amintim: 3 varietati de peste Piranha, pestele cutit, pestele inger, pestele lopata, pestele pisica etc.
Mai gasim la Constanta si Muzeul Marinei, Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie, Muzeul Marii, Muzeul de Arta Populara, Muzeul de Sculptura „Ion Jalea", Muzeul Portului Constanta.