Obiective turistice Ghelinta, Covasna

Cele mai importante obiective turistice Ghelinta

Biserica romano-catolica Ghelinita Depresiunea Targu Secuiesc

Obiective turistice ce trebuie vizitate in judetul Covasna

Statiunea Covasna Statiunea Balvanyos Statiunea Sugas Bai Cheile Varghisului Valea Zanelor Vulcanul Balta Dracului Castelul Mikes Castelul Apor Cetatea Balvanyos Cetatea Zanelor Mocanita Covasna - Valea Zanelor Manastirea Marcus Centrul vechi Targu Secuiesc

Obiective turistice din zona Ghelinta (15-25 Km)

Cascada de sub Siclau Castelul Apor Castelul Mikes Centrul vechi Targu Secuiesc Cetatea Balvanyos Cetatea Zanelor - cetate dacica din timpul lui Burebista Cheile Buzaului Conacul Botsa Conacul Cserey Zathureczky Emilia - Catalina Conacul Sinkovits - Catalina Grota Sulfata Lacul Sfanta Ana Icon Link Mocanita Covasna - Valea Zanelor Mofeta Bardocz - Covasna Mofeta Bene - Covasna Muntii Bretcu Muntii Intorsurii Muntii Penteleu Muntii Nemira Muzeul de Istoria Breslelor Targu Secuiesc Muzeul Mikes de la Zagon Muzeul satesc Zabala Parcul dendrologic Zabala Partia de schi Covasna Rezervatia geologica Balta Dracului Rezervatia Muntele Puturosu Rezervatia naturala Ciomodu Rezervatia naturala Lacul Sfanta Ana Rezervatia naturala Tinovul Buffogo Rezervatia naturala Valea Iadului Statiunea Baile Fortyogo Statiunea Balvanyos Statiunea Covasna Strandul Turia Tabara pentru copii Csipkes Tinovul Buffogo Valea Covasnei Valea Zanelor Vulcanul Balta Dracului Zona de agrement Catrusa

Despre Ghelinta

Comuna Ghelinta este asezata la marginea estica a judetului Covasna, de-a lungul apei Ghelinta, la poalele vestice ale Muntilor Bretcu. Satul se afla la o distanta de 23 km de Covasna, la 12 km de Targu Secuiesc si la 51 km de Sfantu Gheorghe.

Comuna este alcatuita din localitatile Harale si Ghelinta, avand o suprafata administrativa de 11.020 ha. Vecinii comunei sunt la nord localitatea Ojdula, la vest Catalina, la sud Zabala, la est judetul Vrancea. In comuna se ajunge pe drumul judetean DJ 121.

Prima atestare documentara dateaza din anul 1567, dar descoperirile arheologice facute aici demonstreaza existenta omului in aceasta zona, mult inainte. Sapaturile au descoperit un celt de bronz si doua verigi de lut apartinand epocii bronzului, o bratara in spirala, trei fibule si un lant (rupte) si monede republicane romane, unele cu legenda Provincia Dacia. In anul 1875, pe un camp s-a gasit intr-un vas de lut, un tezaur de 200 tetradrahme de Thasos apartinand unei asezari dacice.

Cazare si obiective turistice localitati