Craiova

Craiova este situat in sudul Romaniei, pe malul stang al Jiului, la iesirea acestuia din regiunea deluroasa, la o altitudine cuprinsa intre 75 si 116 m. Craiova, asezata aproximativ in centrul Olteniei, face parte din Campia Olteniei care se intinde intre Dunare, Olt si podisul Getic, fiind strabatuta prin mijloc de Valea Jiului. Orasul avea o populatie de 269.506 locuitori la recensamantul din 2011, fiind unul din marile centre culturale, economice si comerciale ale Romaniei.

Craiova de azi se afla pe ruinele vechii asezari geto-dacice, Pelendava, datand din perioada 400-350 i.e.n. Asezarea este mentionata pe Tabula Peutingeriana, harta romana comandata de imparatul Caracalla si definitivata in timpul lui Severus Alexander in anul 225. Evolutia Craiovei, pe teritoriul careia asezarile omenesti au avut o permanenta continuitate, are loc in contextul dezvoltarii generale a Tarii Romanesti in secolele XIV-XV. O atestare documentara a Craiovei apare in 1475, intr-un hrisov dat de voievodul Laiota Basarab si in care se aminteste de jupan Neagoe de la Craiova. La aceasta data Craiova se afla printre localitatile binecunoscute in Tara Romaneasca. Craiova se afirma si in lupta de rezistenta antiotomana din secolele XIV-XV, langa Craiova considerandu-se ca se afla vestitele Rovine, mlastinile din Lunca Jiului, unde s-au purtat marile batalii incheiate cu victoria romanilor condusi de Mircea cel Batran.

Dupa prima jumatate a secolului al XVI-lea, Craiova este numita frecvent oras. In 1593 Mihai este inscaunat ca domn al Tarii Romanesti, iar dregatoria de Mare Ban ii este incredintata lui Preda Buzescu. Craiova a fost in Evul Mediu si un centru cu un important rol militar si strategic. De numele orasului se leaga numeroase evenimente de mare rasunet in constiinta poporului nostru. In 1821, craiovenii s-au ridicat intr-un glas la chemarea lui Tudor Vladimirescu. In 1848, in zilele revolutiei, la Craiova a aparut ziarul "Nationalul". Intre anii 1770-1771, datorita starii de razboi (Bucurestiul era disputat intre ostile rusesti si cele turcesti), Cetatea Banilor a indeplinit si rolul de capitala a Tarii Romanesti, domnul Emanuel Giani Rosetti urmarind de aici desfasurarea ostilitatilor. La 9 octombrie 1857 Adunarea Ad-hoc a Tarii Romanesti a votat in unanimitate pentru Unirea Principatelor. Spre sfarsitul secolului al XIX-lea, Craiova - cu cei peste 40.000 de locuitori - se indreapta spre o dezvoltare capitalista in domeniile industrial, comercial si edilitar.

Obiective Turistice

Craiova a fost si a ramas un oras frumos, una dintre cele mai mari mosteniri ale sale fiind monumentele de arhitectura, adevarate opere de arta. Cea mai veche constructie - din zona Craiovei - care s-a pastrat, atestata ca atare, este manastirea Cosuna - Bucovatul Vechi. Ea se inscrie in categoria constructiilor religioase monumentale din Tara Romaneasca. Data construirii este indicata diferit in mai multe izvoare. Pisania indica data de 3 decembrie 1572. O veche cartografiere sustine ca manastirea ar fi fost zidita in 1483. Pentru zidirea bisericii s-a folosit piatra (pentru temelie) si caramida (pentru soclu si ziduri) castrului roman Pelendava. Din punct de vedere arhitectonic, biserica este realizata in stil muntenesc (sau valah; acest stil se caracterizeaza prin sinteza dintre elementele populare autohtone si cele bizantine).

Arta craioveana de la sfarsitul sec. al XVII-lea si inceputul sec. al XVIII-lea poarta pecetea stilului brancovenesc, sinteza stralucita a traditionalei arte romanesti, a elementelor orientale (bizantine) si venetiene mai ales. Bisericile construite in acest stil au fost refacute cu timpul. Unele dintre ele pastreaza inca numeroase vestigii ale artei brancovenesti, cum sunt tampla frumos ornamentata, ancadramentele florale, pridvoarele sprijinite pe coloane, stema cu vulturul bizantin. Asemenea biserici - cum sunt Sf. Ilie, construita in 1720 de vornicul Ilie Oteliseanu si marii negustori ai orasului (zugravita de pictorul C.Lecca intre 1840-1841, refacuta in 1893, pictura actuala fiind cea executata de Gh. Ioanid si Gh. Tatarescu), Biserica Tuturor Sfintilor (1700), Biserica Sf. Gheorghe Vechi (1730), Manastirea Obedeanu (1747), Biserica Mantuleasa (1786), Sfantul Nicolae (1794) - releva maiestria constructorilor craioveni.

Un loc aparte intre constructiile vechi il ocupa Catedrala Sfantul Dumitru, protectorul orasului Craiova, care apare si pe blazonul orasului. Catedrala Mitropolitana din Craiova, cunoscuta sub denumirea de "Manastirea Sfantul Mare Mucenic Dimitrie, este una dintre cele mai frumoase biserici ale orasului. Catedrala merge in timp pana la origini inca discutate. Desi nu exista atestari precise cu referire la inceputurile sale, Biserica Domneasca pare ca se confunda cu existenta istorica a orasului Craiova. Potrivit lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, in anul 1884, din ctitoria originala nu se mai pastra decat clopotnita.

Un obiectiv turistic importtant este si Palatul Vorvoreanu – actualul sediu al Mitropoliei Olteniei – este un palat cu aspect impresionant, realizat dupa planurile arhitectului D. Maimarolu. El prezinta influenta mai tarzie a Renasterii franceze, caracterizata prin acoperisuri mansardate, multitudine de ornamentari si stucaturi, respectiv interioare bogat decorate.

Palatul Jean Mihail

a fost realizat intre anii 1899 - 1907 de catre arhitectul francez Paul Gottereau, la cererea lui Constantin Mihail - unul dintre cei mai bogati oameni ai Romaniei din acele vremuri. Edificata in stilul academismului francez, cu elemente arhitecturale ce apartin barocului tarziu, palatul este remarcabil atat prin bogata arhitectura exterioara, cat si prin amenajarile interioare realizate din materiale de cea mai buna calitate: scara de onoare din marmura de Carrara, candelabre din cristal de Murano, oglinzi venetiene, stucatura aurita, plafoane pictate, pereti tapisati cu matase de Lyon, luminatoare cu vitralii, plafoane din lemn sculptat, etc. Inca de la inceput, resedinta a fost prevazuta cu instalatie electrica si incalzire centrala.

In prezent cladirea adaposteste Muzeul de Arta din Craiova. Muzeul functioneaza in aceasta cladire din anul 1954 si dispune de un patrimoniul cultural valoros de peste 4.000 de lucrari de arta adunate si conservate de-a lungul anilor. La baza constituirii Muzeului de Arta stau colectiile daruite orasului de Alexandru si Aretia Aman pentru constituirea unei fundatii in cadrul careia a functionat, incepind cu anul 1908, pinacoteca, biblioteca si muzeul din orasul Craiova. „Atelierul" lui Brancusi, mandria orasului, recreat la Muzeul de Arta, expune o gama interesanta de arta romaneasca si europeana. In cele doua sali ale muzeului afectate cabinetului Constantin Brancusi sunt expuse opt lucrari: „Sarutul” - realizat in piatra in 1907, „Vitellius” - cea mai veche lucrare a sculptorului, realizata in 1898 din ghips, „Tors de femeie” - lucrare din marmura ce dateaza din 1909, „Orgoliul” - executat in 1905, „Cap de baiat” realizat in 1906, „Domnisoara Pogany”, „Scaun” si respectiv „Ecorseul” - executat in ghips in 1902.

Muzeul Olteniei

este unul dintre cele mai cunoscute muzee ale orasului. Infiintat in 1915, muzeul este organizat in 3 sectii: etnografie, istorie si stiintele naturii. Muzeul dispune de un bogat patrimoniul ce cuprinde colectii de numismatica si arheologie precum si diverse obiecte si documente ce ilustreaza principalele evenimente istorice ale acestor meleaguri. Muzeul a fost organizat pe baza donatiilor facute in 1908.

Intre 1972 - 1979 Muzeul de Istoria a Medicinei si Farmaciei Victor Gomoiu a functionat in cladirea Facultatii de Medicina, iar din 1979 in sediul actual. Cladirea actuala este in stil renascentist, dateaza de la 1892 si este monument istoric. A suferit restaurari in 1979-1980, 1990-1993. Muzeul cuprinde elemente de mobilier, instrumentar, documente referitoare la viata si activitatea doctorului mehedintean Victor Gomoiu, tablouri celebre: Veronese, Petrascu, Jalea. Biblioteca cuprinde pe langa cele 10.000 de volume, corespondenta, reviste, documente si obiecte care au apartinut unor mari savanti.

Amatorii de arheologie pot vizita Castrul roman Pelendava. La inceputul secolului al II-lea romanii au construit la Pelendava un castru, intai din valuri de pamant intarit (in timpul imparatului Traian), apoi din piatra si caramida (in timpul lui Hadrian). Datorita protectiei castrului roman si a garnizoanei militare, Pelendava romana a cunoscut o viata infloritoare. Vestigiile Pelendavei se gasesc si azi in Craiova, in cartierul Mofleni.

Pe langa muzeele craiovene, iubitorii de cultura pot urmari si spectacolele Teatrului National Marin Sorescu Craiova. Infiintat in 1850, a continuat sa functioneze, in ciuda tuturor turbulentelor din istoria tarii noastre. In primele decenii de existenta, Teatrul National a realizat numai spectacole muzicale si vodeviluri. Dupa 1900, accentul este pus pe spectacolele dramatice, in principal pe clasicii dramaturgiei universale, cu precadere Shakespeare si Molière. Anul 1956, a adus la rampa ceea ce ulterior s-a numit generatia de aur a teatrului romanesc: regizorul Vlad Mugur, George Cozorici, Amza Pellea, Silvia Popovici, Constantin Rautchi, Victor Rebengiuc, Dumitru Rucareanu, Olga Tudorache, Rodica Tapalaga, Vasile Nitulescu, Ion Marinescu, Sanda Toma.

Un alt punct de atractie al Craiovei il reprezinta Parcul Nicolae Romanescu. Parcul Romanescu, cunoscut de a lungul timpului si sub numele de Parcul Bibescu, Parcul Independentei sau Parcul Poporului, se afla pe locul unde, la mijlocul secolului al XIX-lea, se afla mosia si gradina familiei Bibescu. Gradina, amenajata de un gradinar neamt, la initiativa marelui logofat Ioan (Iancu) Bibescu, era amenajata cu pavilioane, banci, sere.

Gradina Botanica din Craiova

este organizata si functioneaza, la fel ca si marile gradini botanice universitare din tara si de peste hotare, cu urmatoarele sectoare: Sistematic, Provincii Floristice ale Globului, Plante cultivate, Pepiniera, Rosarium, Sere, Provinciile Floristice ale Romaniei, Plante ornamentale. Au fost create conditii ecologice adecvate pentru necesitatile speciilor provenind din diferite regiuni fitogeografice.

Created with Raphaël SV BT IS NT BC VS GL VN CT TL BZ BR IL CL GR B PH DB AG TR OT VL GJ DJ MH CS TM AR BH SJ SM MM BN CJ AB HD SB BV CV HR MS