In nord-estul fortaretei Transilvania se afla o fortareata mai mica, "Tara Maramuresului", strajuita de munti si aparata de paduri, ferita parca de ochii curiosi ai invadatorilor, brazdata de paraie argintii si ape limpezi. In acest tinut se afla asezata, pe cat de veche pe atat de noua, localitatea Salistea de Sus.
Localitatea Salistea de Sus este situata in culoarul larg al Vaii Izei cu aspect depresionar ce se inscrie ca o zona joasa a Depresiunii Maramures, avand un relief de dealuri prelungite cu spinarile alungite, dominata de maguri ce depasesc chiar 1.000 m altitudine. Localitatea are o altitudine medie de 670 m si se desfasoara de o parte si de alta a Raului Iza si a afluentilor mai importanti Buleasa si Valea Campu Cailor, DJ 186 ce leaga municipiul Sighetu Marmatiei de zona Borsa.
Se invecineaza la est cu Sacel, in sud cu judetul Bistrita-Nasaud, in vest cu orasul Dragomiresti, in nord-vest cu localitatea Bocicoiel, la nord cu Viseu de Jos, iar in nord-est cu orasul Viseu de Sus. Fata de resedinta judetului, municipiul Baia Mare, localitatea se afla la 115 km, legatura facandu-se peste Pasul Gutai. Fata de cel de-al doilea oras ca marime al judetului, municipiul Sighetu Marmatiei, se afla la o distanta de 56 km, legatura fiind asigurata de DJ 186.
Etimologia localitatii trebuie cautata in apelativul saliste, denumire data in evul mediu locului pe care fusese sau pe care era asezat un sat (alta varianta-loc inconjurat de paduri). In documente, localitatea este amintita pentru prima data in anul 1365, intr-o diploma data de regele Ungariei, Ludovic I, sub forma de Keethzeleste, ceea ce inseamna ca se stia de doua localitati ce purtau numele de Saliste. Prin aceasta diploma regele daruia voievodului Balc, fiul lui Sas, mosia de la Cuhea cu satele Ieud, Bocicoiel, cele doua Viseaua, Moisei, Borsa si cele doua Salisti, care toate fusesera inainte ale voievodului Bogdan si fiilor sai.