Sighetu Marmatiei

Municipiul Sighetu Marmatiei, asezat la confluenta raurilor Iza cu Tisa, in extremitatea nord-vestica a Romaniei, foarte aproape de frontiera Romaniei cu Ucraina, este vechea capitala a Maramuresului Istoric. Sighetu Marmatiei se invecineaza la nord cu Ucraina, prin granita naturala a raului Tisa, la nord est cu comuna Bocicoiu Mare, la sud si vest cu comunele Rona de Jos si Vadu Izei, iar la vest cu comuna Sarasau. Numele orasului vine de la radacina zeget apartinand fondului de substrat traco-dacic al limbii romane si care inseamna cetate. In anul 2011, orasul avea o populatie de 37.640 locuitori.

Localitatea Sighetu Marmatiei este atestata documentar in anul 1326. In zona s-au gasit, in urma sapaturilor arheologice, si ramasite ale altor asezari umane. Pe Dealul Solovan, la 3 km sud-est, o fortificatie cu val de pamant, datand din perioada Hallstatt. Iar la confluenta paraielor Valea Mare si Ronisoara, in sud-estul orasului, o asezare medievala timpurie din sec. XII-XIII.

Dezvoltarea localitatii a cunoscut mai multe faze. Formarea lui a inceput intr-o structura organica, cu case de lemn, adunate in jurul bisericii. Cu timpul orasul Sighetu Marmatiei s-a dezvoltat, datorita unor inlesniri acordate de monarhii stapanitori. Astfel s-a putut creea o noua piata a orasului, loc de desfasurare a targurilor. Incepand cu mijlocul secolului al XIV-lea, Sighetu devine un centru infloritor. In perioada interbelica, la Sighet apar peste 20 de ziare. Desfiintarea judetului Maramures, avand resedinta la Sighet, in anul 1950, duce la transformarea orasului intr-o localitate secundara.

Municipiul Sighetu Marmatiei este centrul cultural si economic al Maramuresului istoric. Orasul situat la confluenta raurilor Iza cu Tisa se afla la o altitudine de 274 m la poalele dealului Solovan. Datorita locatiei strategice, langa confluenta principalelor rauri din Maramures, Sighet este cu siguranta punctul de pornire pentru vizitarea cunoscutelor vai: Tisa, Iza, Viseu, Mara si Cosau.

Obiective Turistice

Pe Dealul Cetatii-Solovan, care vegheaza asupra orasului, exista pana in zilele noastre o cetate din perioada traco-dacica. Pe intreg teritoriul orasului au fost descoperite de-a lungul timpului vestigii arheologice din paleolitic, neolitic, epoca bronzului si epoca fierului, precum si o asezare din secolul XI-XII.

Aflat in apropierea primariei municipiului Sighet, Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei, cunoscut si ca "Memorialul Durerii din Sighet", este cel mai important obiectiv turistic al orasului. Memorialul din Sighet are drept principal scop reconstituirea si pastrarea memoriei poporului roman, caruia, vreme de jumatate de secol, i s-a indus in constiinta o istorie falsa. Memorialul de la Sighet este creat, sub conducerea scriitoarei Ana Blandiana, incepand cu anul 1993, cand proiectul a fost prezentat Consiliului Europei, care in anul 1995, l-a luat sub egida sa. Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei a fost declarat ansamblu de interes national prin Legea nr. 95, din 12 iunie 1997.

Memorialul este format din Muzeul care functioneaza in fosta inchisoare stalinista de la Sighet si din Centrul International de Studii asupra Comunismului, care functioneaza la Bucuresti, fiind laboratorul de creatie al Memorialului. Inchisoarea Sighet este una dintre inchisorile "negre" ale comunismului, folosita in mod special pentru exterminarea elitelor Romaniei, atat culturale si nationale, cat si religioase. Inchisoarea a fost construita in anul 1897, de autoritatile austro-ungare, ca inchisoare de drept comun. Intre anii 1918 si 1945, inchisoarea din Sighet a functionat ca inchisoare de drept comun. Incepand cu anii 1945-1950, aceasta va deveni un fel de lagar de exterminare.

Un alt obiectiv important situat in partea sud-estica a orasului este Muzeul Satului Maramuresean (muzeu in aer liber). Este constituit ca o rezervatie de monumente de arhitectura taraneasca, urmarindu-se recrearea unui sat cu specific zonal, cu case si gospodarii grupate pe principalele subzone ale Maramuresului Istoric.

Langa centru se afla Monumentul Holocaustului, construit in memoria a aproape 38.000 de evrei din Maramures, ucisi in taberele de concentrare naziste. Un alt monument memorial pentru cei ucisi la Auschwitz e Monumentul Sapunului, aflat in cimitirul evreiesc.

La initiativa prof. Gheorghe Vornicu, in anul 1926, isi deschide portile Muzeul Etnografic al Maramuresului. Prezenta colectie este definitivata si deschisa publicului in decembrie 1971. Are o structura de sali cu circuit deschis, impartit in ocupatii de baza primare: culesul din natura, vanatoarea, pescuitul, vanatoarea de albine ("barcuitul"); si ocupatiile principale agro-pastorale, adaugandu-se lucrul la padure ("butinarutul") si plutaritul.

Muzeul de Istorie si Arheologie Sighetu Marmatiei

este adapostit la parterul fostei manastiri piariste, actualul sediu al Muzeului Maramuresului. Aceasta expozitie este una temporara si cuprinde informatii si obiecte gasite de persoane private in diverse zone ale Maramuresului istoric, informatii cu privire la siturile arheologice din zona si la final exponate si informatii despre istoria orasului.

Mai merita vazute: Muzeul culturii evreiesti si Casa Muzeu Elie Wiesel, cu o expozitie dedicata sigheteanului, laureat al premiului Nobel pentru pace, Elli Wiesel; Casa-Muzeu Dr. Ioan Mihali de Apsa; celelalte sectii ale Muzeului Maramuresului; cladirile din centrul orasului. Majoritatea cladirilor din Sighet au o arhitectura eclectica datand din secolele XIX-XX. Pe langa cladirile eclectice mai putem aminti cateva cladiri cu influente: baroce (ex: biserica si manastirea catolica), neogotice, neoclasice, romantice, secession.

In fiecare an, in decembrie, Festivalul Datinilor de Iarna, care tine doua zile, le ofera localnicilor ocazia de a-si pune cele mai bune (sau cele mai extravagante) vesminte traditionale: barbatii poarta masti de lup inspaimantatoare sau uniforme militare tipatoare, iar femeile imbraca jachete albe groase sau bundite din blana de oaie, cu broderii, sorturi dubie in dungi si cizme inalte si negre. Festivalul din 2006 a coincis cu redeschiderea podului peste Tisa, care fusese inchis mai bine de 60 de ani. El leaga Sighetul de orasul ucrainean Solotvino.

Created with Raphaël SV BT IS NT BC VS GL VN CT TL BZ BR IL CL GR B PH DB AG TR OT VL GJ DJ MH CS TM AR BH SJ SM MM BN CJ AB HD SB BV CV HR MS