Busteni

Busteni este un mic oras localizat pe Valea Prahovei, la poalele Muntilor Bucegi, care au altitudinea maxima de 2.505 m. Statiunea Busteni situata la 135 km de Bucuresti, se intinde pe circa 7 km de-a lungul vaii Prahovei, intre „Vadul Cerbului” si tunelul sapat in pintenul muntelui „Muchia Lunga”. Are o populatie de 8.894 locuitori dupa recensamantul din 2011. Statiunea este invecinata, la nord, cu Azuga si Predeal, iar la sud cu Sinaia.

Practic nu exista un document care sa ateste cu siguranta inceputul localitatii. Cele mai vechi dovezi materiale despre existenta unei asezari umane stabile in valea superioara a Prahovei dateaza din epoca bronzului timpuriu 1200 - 800 i.e.n. Cel mai important an este 1782, cand domnitorul Mihai Sutu infiinteaza, cu 24 de familii de scutelnici ai Manastirii Sinaia, primul catun - Izvorul, care va sta la originea aparitiei viitoarelor asezari de mai tarziu: Busteni, Poiana Tapului si Azuga. In 1790 se spune ca locul unde Valea Cerbului se varsa in raul Prahova se numea “La Busteni”, terenul nefiind locuit si presarat cu gropi. Primele case se construiesc in 1793 de catre Vasile Dragus, Nita Enache pe Valea Alba. Abia in 1846 incepe constructia soselei dintre Campina si Predeal, iar dupa 30 de ani se instaleaza si calea ferata care face din locul stramt un centru vital al transportului.

Valea Prahovei a avut mult de suferit in timpul ocupatiilor austriece din 1783 si 1854 si in timpul primului razboi mondial. Ctitor modern al locului poate fi numit regele Carol I prin centrul civic, scoala si biserica ce s-au ridicat in timpul lui. Spre sfarsitul secolului al XIX-lea apare fenomenul ce va sporii faima statiunii - schiul -, datorita caruia este posibila aparitia constructiilor de o frumusete aparte care se mai pastreaza si astazi, dovada fiind numarul mare al turistilor care vin sa se odihneasca aici in ambianta plina de farmec a vilelor, atunci cand vor sa scape de “zapusala si praful oraselor”. Moda schiului a fost adusa de catre turistii straini in anii 1907 – 1908, Partia Kalinderu fiind si acum preferata celor ce practica snowboard, ski sau alte sporturi de iarna, cu o lungime de 1.500 metri.

Obiective Turistice

Partia Kalinderu

are un grad mediu de dificultate, insa exista aici si un fun park, unde se gaseste si o mica partie, intinsa pe 150 metri, pentru incepatori. Partia a fost faurita chiar prin mijlocul padurii, unde natura dezlantuita ofera cele mai inedite panorame. Partia Kalinderu este una dintre cele mai moderne partii din tara. Partia este deservita de instalatie de transport prin cablu, reprezentata de un telescaun, ce asigura transportul schiorilor pana in punctul de pornire pe partie.

Fun Park-ul

este dotat cu: partie pentru incepatori (150 m), baby ski (120 m), pista tubing, banda transport, carusel pentru copii si un tobogan (500 m). Partia Kalinderu II are un grad de dificultate mediu spre greu. Alte partii existente in statiune sunt cele cu dificultate mare: Boncu, Costila-Caraiman si Valea Cerbului, partiile medii, cum ar fi Babele-Pestera si Valea Gaura, dar si usoare, ca Busteni-Gura Diham, Cabana Babele, Piatra Arsa si Silva.

Pentru schiorii incepatori, ca si pentru sanius, sunt recomandate partiile de la poalele muntelui Zamora. Schiorii avansati au la dispozitie partiile de pe platoul Bucegi, imprejurimile cabanelor Babele si Caraiman. Coform unor specialisti, statiunea Busteni este cel mai bun loc din Romania unde se poate practica ski-ul extrem pe partiile salbatice prezente.

Statiunea Busteni este recomandata pentru tratamentul neuroasteniei, pentru revigorarea organismelor slabite, pentru recuperarea ulterioara suprasolicitarilor fizice sau intelectuale, pentru tratamantul rahitismului si a problemelor de crestere a copiilor, in convalescente. Statiunea dispune de instalatii pentru bai cu plante, dioxid de carbon sau electroterapie si hidroterapie.

Localitatea detine un farmec aparte datorat peisajului oferit de crestele Bucegilor si de cladirile cu o arhitectura specific locala. Strajuit de muntii Caraiman si Costila, strabatut de apele raului Prahova, Busteni - vechi centru al turismului si alpinismului romanesc - cunoscut ca "Poarta a Bucegilor", reprezinta cel mai important punct de plecare in drumetiile si ascensiunile alpine din masivul Bucegi. La Busteni, Bucegii isi arata splendoarea neintrecuta prin masivele Piatra Arsa, Jepii Mari si Jepii Mici ornamentati cu tancuri si varfuri ascutite, Caraimanul cu monumentul inaltat in cinstea eroilor cazuti in primul razboi mondial si varful Costila supranumit "paradisul alpinistilor".

Din Busteni se poate observa creasta Bucsoiului ce duce la Varful Omul, apoi urmeaza spre sud Valea Cerbului, muntele Costila, Vaile Priponului si Malinului unde primavara se face ski extrem, si apoi Caraimanul, cu monumentul Crucea Eroilor, continua cu Valea Caraimanului pe care este construita si telecabina Busteni-Babele, urmate de Jepii Mari sau Claia Mare, Jepii Mici sau Claia Mica, apoi Piatra Arsa, Furnica si Cota 1.400, unde se vede si Hotelul Cota 1.400.

Pentru turistii care nu cauta neaparat drumetiile montane, statiunea ofera o bogata paleta de obiective turistice atat in interiorul ei: Biserica Domneasca - construita in anul 1889, ctitorie a regelui Carol I si a reginei Elisabeta; se remarca prin arhitectura deosebita, dotarile interioare (icoanele din interior sunt originale fiind pictate de Gheorghe Tatarescu) si vechimea sa; Castelul Cantacuzino - construit in anul 1910 de catre Gheorghe Cantacuzino; Casa scriitorului Cezar Petrescu - construita in 1918 (arhitectura traditionala); Monumentul "Ultima Grenada" ridicat in anul 1928 si dedicat eroului "Caporal Vasile Musat"; monumente naturale: Cascada Urlatoarea, Babele, Sfinxul, Grupul Batranilor, etc.; rezervatii naturale: Parcul Natural Bucegi, Poiana Crucii, Babele. etc.

Castelul Cantacuzino din Busteni,

de o mare valoare arhitectonica, istorica, documentara si artistica, a fost construit in 1911 la cererea printului Gheorghe Grigore Cantacuzino (Nababul), fost ministru al Romaniei intre 1899-1900, 1904-1907. Castelul, construit in stil neoromanesc, este inconjurat de un parc ale carui alei te poarta spre grota, cascade si fantani arteziene. Sala de primire adaposteste o colectie de heraldica unica in Romania. Edificiul, realizat in piatra si caramida dupa planurile arhitectului Grigore Cerchez, se intinde pe o suprafata de 3.148 mp. In acest moment in cladire functioneaza doua institutii publice: Sediul Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor si Muzeul Muzicii, care isi impart vechiul spatiu rezidential.

Created with Raphaël SV BT IS NT BC VS GL VN CT TL BZ BR IL CL GR B PH DB AG TR OT VL GJ DJ MH CS TM AR BH SJ SM MM BN CJ AB HD SB BV CV HR MS