Zalau

Zalau, situat in nord-vestul Romaniei, la trecerea dintre Carpatii Estici si Muntii Apuseni, este resedinta administrativa, si totodata cel mai important oras, al judetului Salaj. Municipiul se afla in centrul judetului Salaj. Acest judet se suprapune in totalite peste vechea Tara a Silvaniei. Localitatea are, potrivit recensamantului din 2011, o populatie de 53.308 locuitori. Este posibil ca regiunea Transilvania sa-si traga denumirea de la Silvania, insemnand practic "tara de dincolo de Silvania" pentru cei care calatoresc dinspre Crisana.

Descoperirile arheologice de pe teritoriul municipiului Zalau au pus in evidenta dovezi ale existentei umane in aceste locuri inca din neolitic, respectiv cu cca. 6.500 de ani in urma. Monedele dacice descoperite in perimetrele arheologice din zona centrala a municipiului, de pe Valea Mitii si din vestul orasului, la care se adauga importante elemente apartinatoare culturii romane, atesta continuitatea locuirii dacice in acest areal si dezvoltarea unor relatii de ordin economic cu orasul Porolissum.

Prima mentiune scrisa cu privire la Zalau se afla in Gesta Hungarorum, numita si Cronica lui Anonymus (notar al regelui Bela al III-lea al Ungariei) lucrare aparuta in jurul anului 1200. In baza acestei surse, Zalaul ar fi existat ca asezare inca din jurul anului 900. Dupa marea invazie mongola, care a pustiit orasul in 1241, a ajuns in 1246 sub administratia episcopatului catolic de Oradea. Tutela s-a mentinut pana in 1542, cand Zalaul a intrat in componenta Principatului Transilvania.

In anul 1571 se afla sub domnia principelui Stefan Bathory, in anul 1600 trece sub domnia lui Mihai Viteazul, iar apoi este anexat Imperiului Habsburgic. Dupa anexarea Transilvaniei la Imperiului Habsburgic orasul cunoaste o decadere economica pe fundalul unei infuzii a produselor de provenienta apuseana, in detrimentul celor autohtone. In epoca medievala reprezenta spatiul de trecere dinspre centrul Europei inspre inima Transilvaniei, prin binecunoscutul "drum al sarii".

Obiective Turistice

Beneficiind de un cadru natural de exceptie, de pozitia sa de la poalele Mesesului si de un bogat fond turistic de origine antropica, municipiul Zalau este un important centru turistic.

Muntii Mesesului

fac parte, din ramificatia nordica a Muntilor Apuseni, avand altitudini reduse. Culmea Mesesului este o formatiune ingusta de 5–8 km si relativ uniforma, fara forme de relief abrupte, alungita de la sud-vest spre nord-est. Vaile transversale ce o strabat (Poicu, Ponita si Ragu), au fragmentat culmea in mai multe maguri separate, ce se prezinta sub forma unor masive bine individualizate, cum sunt: Dealul Vlesinului de peste 900 m, intre raul Crisul Repede si valea Poicu; Mogosul de peste 950 m limitat la nord de valea Ponita; Muntii Plopis, pe partea de culme a acestora, cu o altitudine intre 750 si 800 m ce se intinde pana la valea Ragu si Culmea Osoiului cu prelungire pana in valea Ortelecului. Altitudinea maxima a Mesesului este de 996 m in Magura Priei, scazand treptat pana la 474 m inaltime in Varfului Magurita din apropierea vaii Ortelec.

Amatorii de drumetii au la dispozitie trei trasee turistice nou marcate pe muntele Meses, din apropierea municipiului Zalau. Traseul „La Ciresi”, din zona Poiana Vanatorilor, este cel mai scurt, de aproximativ 3-4 kilometri si poate fi parcurs in maximum doua ore. Cel mai lung traseu, de 9 kilometri, duce inspre Izvorul Salamandrelor, iar pentru a ajunge in zona stapanita in trecut de soparle, turistii vor merge pe jos cel putin patru ore, prin padure si pe drumul forestier. Alte trasee interesante, ce pot fi parcurse in trei – patru ore, duc la Cascadele de pe Valea Treznei sau la Lacul de la Bodia.

Zalaul este situat in apropierea granitei fostului Imperiu Roman, mai precis la 8 km de Castrul Roman de la Porolissum - cea mai puternica fortificatie cu rol de aparare din partea de nord-vest a Provinciei Dacia Romana. Porolissum a fost in trecut un oras roman al Daciei. In urma razboaielor dintre daci si romani aici a fost formata o tabara militara (106 d.Ch.), iar zonele din jur s-au dezvoltat intr-un ritm alert, datorita comertului facut cu bastinasii daci. In 124 d.C. Porolissum a fost capitala provinciei romane Dacia Porolissensis. Situl de aici este unul dintre cele mai mari si bine pastrate din tara noastra. Porolissum, zona despre care prea multi nu stiu ca exista, se gaseste pe Magura Pomat, in satul Moigrad-Porolissum, comuna Mirsid.

Zestrea de monumente si ansambluri de arhitectura completeaza potentialul atractiv al orasului cu obiective de exceptie. Dintre cele 24 de monumente si ansambluri de arhitectura catalogate in municipiul Zalau, amintim aici cateva dintre cele mai reprezentative, cum sunt: cladirea "Transilvania" (1895 - teatru orasenesc), cladirea primariei (1889 - tribunal si sediu de prefectura), Biserica romano-catolica (1878), Biserica reformata ( 1904-1907), Biserica ortodoxa "Adormirea Maicii Domnului" (1930-1934), Protopopiatul ortodox (cladire de la sfarsitul secolului al XIX-lea), cladirea Muzeului Judetean de Istorie (cca. 1900 - casino al asociatiei mestesugarilor, un veritabil monument de arhitectura cu numeroase elemente neoclasice), scoala generala "Simion Barnutiu" (1895 - scoala de fete) si Colegiul National Silvania (1860 - colegiu reformat). Acestea sunt elemente urbanistice de mare valoare pentru patrimoniul istoric si cultural al tarii.

Pe strada Corneliu Coposu se mai pastreaza casa in care, la 1714 a poposit regele Suediei, Carol al XII-lea. O placa comemorativa fixata pe fatada unei case aminteste ca aici a locuit in perioada liceului (1892-1896) Ady Endre. Ca municipiu resedinta de judet, Zalaul este centrul cultural al Salajului. Activitatile culturale se desfasoara in: Casa de Cultura a Sindicatelor si Casa de Cultura Municipala, Biblioteca Judeteana Ionita Scipione Badescu, Muzeul Judetean de Istorie si Arta, Galeria de Arta Ioan Sima.

In prezent patrimoniul Muzeului Judetean de Istorie si Arta din Zalau numara 221.208 bunuri de patrimoniul, parte din ele etalate in expozitiile permanente si temporare. Expozitia de baza este organizata in doua imobile: partea de istorie la Sectia de Istorie Vasile Lucacel, iar partea de arta la Galeria de Arta Ioan Sima.

Festivalul Roman de la Zalau Porolissum – Porolissum Fest

a fost initiat de Primaria Municipiului Zalau si Consiliul Local Zalau in anul 2005. Festivalul Porolissum Fest se desfasoara in municipiul Zalau si la Castrul Roman de la Porolissum (sat. Moigrad).

Parada militara si luptele cu gladiatori sunt principalele atractii ale festivalului. Timp de 2 sau 3 zile municipiul Zalau se transforma intr-o imensa tabara romana. Soldati, gladiatori, vestale, dansatoare, locuitori ai vechiului Imperiu Roman pot fi vazuti plimbandu-se pe strazile municipiului. Demonstratiile de lupta ale legiunilor sau cohortelor sunt spectacole in care istoria poate fi atinsa si incercata. Echipamentele de lupta sunt o realitate, iar privitorii au parte de o reala lectie de istorie antica. Sunt recreate si scene de batalie intre romani si asa zisii "barbari", fie daci, fie alte popoare. Mancarurile servite la festival, gatite ca in vremea romanilor, au starnit si ele interesul celor prezenti.

Created with Raphaël SV BT IS NT BC VS GL VN CT TL BZ BR IL CL GR B PH DB AG TR OT VL GJ DJ MH CS TM AR BH SJ SM MM BN CJ AB HD SB BV CV HR MS