Sibiu

Sibiul este un important centru cultural si economic din sudul Transilvaniei, cu o populatie de 147.245 locuitori conform recensamantului din 2011. Orasul Sibiu este situat in partea sudica a Transivaniei, pe raul Cibin, relativ apropiat de centrul geografic al Romaniei. Orasul se afla in proximitatea Muntilor Fagaras (aprox. 20 km), al Muntilor Cindrel (aprox. 12 km) si Lotrului (aprox. 15 km), care marginesc depresiunea Cibinului in partea de sud-vest. Orasul Sibiu se intinde in prezent pe o suprafata de 12.164 hectare.

In vremea romana, zona Sibiului era cunoscuta sub denumirea de Cibiniensis/Cibinium, de aici derivand numele raului ce trece prin oras (Cibin) si denumirea romaneasca a orasului. In zona actualului cartier Gusterita a existat o asezare romana numita Cedonia. Sibiul a fost fondat pe locul unei mai vechi asezari, probabil slave, imediat dupa mijlocul secolului al XII-lea de colonisti sasi din teritoriul Rin-Mosela. Prima mentiune a cetatii este facuta in 1191 sub numele Cibinium intr-un document ecleziastic de la Vatican. Prima atestare documentara in forma Hermannstadt dateaza din anul 1223, dar exista si mentiuni ale numelui Villa Hermanni. In anul 1241 a fost atacat, cucerit si partial distrus de hoardele mongole.

In secolul al XIV-lea, Sibiul a devenit un mare centru de comert si timp de secole a fost cea mai importanta cetate germana din Transilvania. Mestesugarii din oras erau organizati in bresle, in 1376 fiind cunoscute un numar de 19 bresle. In anul 1366 Sibiul a fost declarat "oras". Aici a fost publicat, in anul 1544, Catehismul Luteran, prima carte tiparita in limba romana. Din 1692, odata cu cresterea influentei austriece, Sibiul devine capitala Transilvaniei. Aceasta este o perioada infloritoare a orasului, cea mai importanta constructie din aceasta perioada fiind Palatul Brukenthal. Ca urmare a celui de-al doilea razboi mondial si a perioadei comuniste populatia saseasca s-a diminuat considerabil prin deportari in Siberia si mai tarziu prin emigrarea masiva in Germania.

Orasul Sibiu este considerat pe buna dreptate ca fiind unul dintre cele mai frumoase si bine conservate orase istorice din Romania si Europa, cu un patrimoniul arhitectural care se intinde pe 80 de hectare. Centrul istoric este unul dintre cele mai bine pastrate locatii istorice din tara. Multe din zidurile si sistemele de fortificatii sunt mentinute intr-o stare foarte buna. Centrul istoric este in proces de a fi inscris in lista patrimoniului UNESCO.

Obiective Turistice

Cetatea medievala a Sibiului,

ramasa intacta dupa doua razboaie mondiale si neatinsa de regimul comunist, pastreaza inca spiritul si atmosfera secolelor de mult apuse. Din fosta cetate a Sibiului s-au pastrat: Zidul exterior de aparare, Zidul de pe str. Manejului, pe latura estica a manastirii Ursulinelor, Curtina din P-ta Huet 2, Curtina str. Bastionului 2-8, Curtina strada Centumvirilor, Zidul de pe strada Cetatii.

Una dintre cele mai frumoase promenade din centrul vechi al Sibiului este strada Cetatii. Aceasta strada isi pastreaza aspectul original din secolul al XVI-lea, cu ziduri de fortificatii, turnuri si bastioane. Pe latura sudica a cetatii, putem admira doua ziduri de aparare si trei turnuri: Turnul Olarilor, Dulgherilor, Archebuzierilor si fostul Turn Gros.

Turnul Olarilor

a fost construit in sec. al XV-lea din piatra si consolidat un secol mai tarziu. Partea superioara, iesita in afara, se sprijina pe o insiruire de console cu guri de aruncare. De jur imprejur sunt amplasate cate cinci lacasuri de tragere pentru archebuze, iar sub streasina gasim metereze in forma de trepte. Turnul Dulgherilor este un turn de flancare alipit incintei a III-a de fortificatii. La baza are un plan circular. De la nivelul cornisei, turnul primeste forma unei prisme octogonale incheiata in portiunea superioara printr-o parte iesita in exterior sustinuta de console cu guri de pacura intre arce.

Turnul Archebuzierilor

a fost construit pe o fundatie octogonala. Ulterior a devenit Turnul Panzarilor dupa breasla care il avea in ingrijire. Este cel mai sudic dintre cele trei turnuri. Turnul are forma unei prisme octogonale cu partea superioara iesita in afara, sprijinita pe console in ale caror arce de legatura sunt plasate guri de aruncare. Gurile de tragere, la primul nivel sunt in forma de gaura de cheie. Materialul de constructie este piatra (pana la inaltimea de 1 m.), iar de aici in sus caramida. Turnul Gros este o constructie masiva de plan semicircular, cu ziduri de caramida (la baza din piatra) si o platforma pe care erau amplasate tunurile. Turnul are o forma de U iesind cu circa 25 m in afara zidului exterior. Avea mai multe niveluri defensive fiind o adevarata masina de razboi.

Bastionul Haller si Cisnadiei

se afla imediat in continuarea zidurilor de fortificatii. Pe partea nordica a cetatii Sibiu se afla Pasajul Scarilor, o suita de ziduri de fortificatii, bine conservate, construite in secolul al XIII-lea. Acest pasaj face legatura dintre Orasul de Sus si Orasul de Jos. De deasupra zidurilor de fortificatii, de langa biserica evanghelica se poate admira panorama Orasului de Jos. Pasajul Scarilor cunoscut si sub numele de “Zidul cu ace” este considerat a fi cel mai pitoresc loc caracteristic Sibiului vechi. Spre Orasul de Sus se inalta zidul de aparare, in doua terase, inalt de circa 10 m, sustinut prin contraforturi masive ce se sprijina in arcuri butante pe cladirile Orasului de Jos, multe dintre ele cu o vechime de sase secole.

Podul pietonal care leaga cele doua sectoare ale Pietei Mici, permitand realizarea legaturii in panta intre Orasul de Jos si Orasul de Sus este denumit Podul Minciunilor. Este fara indoiala locul cel mai incarcat de legenda din Sibiu. Reprezentand un veritabil simbol al orasului, Podul Minciunilor a fost reconstruit in anul 1859, la fabrica lui Fredericus Hutte, fiind primul din Romania si al doilea din Europa confectionat din fonta turnata, cu decoratiuni prin traforare si avand la capete doua cercuri mari decorate cu stema Sibiului.

In Sibiu mai intalnim si Turnul de Poarta, Turnul Pulberariei, Turnul Scarilor, Turnul Sfatului. Unul din cele doua turnuri pastrate din Orasul de Jos este Turnul Pielarilor. Are patru nivele, din care ultimul, iesit in consola, dotat cu cate trei guri de pacura, deasupra carora se afla cate un gol de tragere patrat, cu partea superioara in arc de cerc, pentru piese de artilerie usoare. Acoperisul piramidal, cu opt laturi, are pante relativ joase. Turnul a fost avariat si refacut in mai multe randuri.

Turnul Sfatului din Sibiu

este turnul de legatura dintre Piata Mare si Piata Mica si este unul dintre cele mai cunoscute monumente ale orasului Sibiu. A fost construit deodata cu cea de a II-a incinta fortificata, intre anii 1224 si 1241. Accesul in interiorul turnului se face printr-o usa mica, de unde, prin intermediul unei scari spiralate, se ajunge la etajele superioare. La forma actuala a turnului s-a ajuns prin mai multe modificari. Din primul turn s-a pastrat, doar partea pana la primului etaj. Pe partea dinspre Piata Mare doi lei de piatra vegheaza intrarea. In secolul al XIX-lea aspectul turnului a fost schimbat, in locul acoperisului piramidal cu patru turnulete a fost construit cel actual.

Continuand drumul pe strada Al. Papiu Ilarian ajungem pe faimosul bulevard Nicolae Balcescu, pietonala Sibiului, si apoi putem merge pe langa hotelul Imparatul Romanilor catre strada Mitropoliei. Descoperim astfel Casa cu Cariatide, Biserica Reformata, Catedrala Ortodoxa si Biserica Evanghelica Sfantul Ioan. Ansamblul de piete medievale ale Sibiului, format din Piata Mare, Piata Mica si Piata Huet, este inconjurat de biserici cu constructii foarte frumoase, muzee si cladiri de mare valoare arhitectonica si istorica.

Pe strada Mitropoliei se afla una dintre cele mai interesante cladiri din Sibiu, casa cunoscuta drept Casa cu Cariatide, acele statui care reprezinta doua femei stand in picioare, menite sa indeplineasca functia de coloane de sustinere. Cladirea a fost construita in stil traditional baroc in forma dreptungiulara cu o curte interioara mare. Fatada este ridicata pe inaltimea a doua etaje, iar mansarda a fost realizata in trei trepte. Parterul este format dintr-o loggie cu ample arcade semicirculare, care sustin coridorul de access spre incaperile celui de al doilea nivel. La ambele etaje galeriile cu coloane desavarsesc ansamblul arhitectural si dau cladirii aerul de epoca.

In Sibiu exista in momentul de fata o puternica baza culturala formata din 2 teatre, o filarmonica, 5 biblioteci, 5 centre culturale, 6 institute culturale diverse precum si 10 muzee. In Sibiu se gasesc muzee care cuprind colectii de arta, pictura, arte decorative, antropologie, istorie, arheologie, istoria tehnologiei si stiinte naturale: Muzeul Brukenthal, Muzeul Civilizatiei Traditionale ASTRA, Muzeul de Istorie, Muzeul de Istorie Naturala, Muzeul de Arme si Trofee de Vanatoare, Casa Artelor - Muzeul de Etnografie Saseasca "Emil Sigerus", Muzeul de Etnografie Universala Franz Binder, Muzeul de Istorie a Farmaciei.

Dorinta baronului Samuel von Brukenthal de a-si transforma palatul intr-unul din cele mai importante muzee de arta europeana s-a implinit la cativa ani dupa moartea sa, in 1817 cand palatul si-a deschis pentru prima data portile pentru publicul larg. Astazi, Muzeul Brukenthal, structurat in Galeriile de Arta Europeana, Galeriile de Arta Romaneasca si Galeriile de Arta Contemporana, expune un patrimoniul extrem de bogat si diversificat de pictura, sculptura, stampe si cartografie. Dar, dincolo de colectia bogata, palatul, monument in stil baroc, impresioneaza prin arhitectura sa bine pastrata, elementele de detaliu atat de interior cat si de exterior si mobilier, majoritatea pieselor vechi de peste doua secole.

Prima societate muzicala s-a constituit in 1818 iar pe scenele sibiene au concertat nume celebre ale vremii cum ar fi Franz Liszt sau Johann Strauss. Astazi, concertele de muzica clasica, concertele estivale, concertele educative, Festivalul International al Artei Lirice, Festivalul Concurs Carl Filtsch, Festivalul International George Enescu, Zilele Muzicale Romano-Americane, alaturi de nenumarate alte concerte, spectacole si festivaluri anima scena Filarmonicii de Stat din Sibiu.

Teatrul National Radu Stanca

are un repertoriu de 72 de spectacole diferite ce pornesc de la tragedia greaca si ajung la cele mai inovatoare experimente ale secolului al XXI-lea. Multi regizori faimosi, romani si europeni - Silviu Purcarete, Andrei Serban, Andriy Zholdak, Rodrigo Garcia, Tompa Gabor, Alexandru Dabija, Charles Muller, Yuriy Kordonskiy, Radu Alexandru Nica, Eugenio Barba - au creat adevarate capodopere pe scenele sibiene.

Orasul se afla aproape de Muntii Fagaras – o destinatie importanta pentru drumetii – si de statiunea Paltinis – o destinatie pentru sporturile de iarna. La nord si est de Sibiu se gasesc numeroase sate care au fost locuite de-a lungul secolelor de etnici germani. Acestea se caracterizeaza printr-o structura anume dezvoltata in jurul unei biserici fortificate.

Imprejurimile Sibiului, dintre care amintim zona de inmasurabila valoare culturala cunoscuta sub numele de Marginimea Sibiului, precum si statiunea Paltinis, muntii Fagaras de la Transfagarasan pana la Valea Oltului si satele sasesti din jur, contribuie intr-o si mai mare masura la reputatia Sibiului de cea mai importanta destinatie turistica din Romania.

Created with Raphaël SV BT IS NT BC VS GL VN CT TL BZ BR IL CL GR B PH DB AG TR OT VL GJ DJ MH CS TM AR BH SJ SM MM BN CJ AB HD SB BV CV HR MS