Timisoara - orasul parc sau orasul rozelor

Aflata in locul de intalnire a unora dintre cele mai importante rute comerciale care fac legatura intre Occident si Orient, Timisoara, municipiul-resedinta al judetului Timis, este un important centru istoric, economic, financiar, cultural si stiintific. Cu o populatie de 303.708 locuitori, dupa recensamantul din 2011, Timisoara este cel mai mare oras din regiunea istorica Banat si al treilea oras ca populatie din Romania. Numele localitatii vine de la raul Timis (trecand actualmente la sud de municipiu), numit de romani in antichitate Tibisis sau Tibiscus.

In 1175 este mentionat comitatul Timis, dar sursele nu mentioneaza care este centrul economic si administrativ al acestuia. Prima atestare documentara a localitatii Timisoara este destul de controversata, aceasta fiind plasata de specialisti in 1212 sau in 1266. In secolul al 14-lea regele Ungariei Carol Robert de Anjou si-a stabilit resedinta in Timisora, dezvoltarea ulterioara a orasului fiind stimulata de acest eveniment. Astfel, in 1342, localitatea apare in documente cu titlul de Oras. Din anul 1552 dominatia otomana duce la o decadere generala a vietii economice a Banatului. Odata cu trecera Timisoarei sub control habsburgic, in 1716, urmeaza o noua perioada de inflorire economica si culturala.

Timisoara este situata la 571 km de Bucuresti, capitala tarii, fiind cel mai vestic oras mare al Romaniei. Geografic Timisoara este situata la intersectia paralelei 45 latitudine nordica cu meridianul 21 longitudine estica. Datorita pozitiei sale extrem de favorabile, atat geografic cat si terestru, aerian si naval, Timisoara este poarta principala de intrare in Romania dinspre Europa de Vest.

Farmecul acestui oras, stabilit pe malul nordic al raului Bega, se afla in caracterul sau arhitectural distinct si in viata culturala vibranta.

Obiective Turistice

Din punct de vedere arhitectonic, orasul mosteneste un amplu patrimoniul de monumente istorice(circa 14.500), totodata cel mai mare din tara. Intregul ansamblu de cladiri din centru si cele din cartierele Iosefin si Fabric sunt considerate monumente istorice. Predominant este stilul baroc de influenta vieneza, care a si adus Timisoarei numele de „Mica Viena”.

Piata Unirii este un loc reprezentativ pentru Timisoara

si cu siguranta fiecare turist care viziteaza orasul ajunge si aici. Piata e impunatoare prin dimensiunile ei, prin stil si prin cladirile ce o marginesc. Ele ne vorbesc despre istoria Timisoarei si totodata acesta e si locul unde prezentul pulseaza, unde pe parcursul verii se desfasoara multe evenimente culturale. Cea mai veche piata a orasului, construita in stil baroc, gazduieste unele dintre cele mai impunatoare cladiri si monumente ale orasului:

» Domul sau Catedrala Episcopala Romano-Catolica - proiectat de Josef Emanuel Fischer von Erlach si construit intre anii 1736-1754, este unul din cele mai valoroase opere de arhitectura baroca din Timisoara;
» Palatul Baroc - dateaza din sec. XVIII si de-a lungul timpului a fost resedinta oficiala a comitelui de Timis (in secolele XVIII si IX), sediul guvernatorului Banatului Timisan si al Voivodinei (1849-1860), s.a.;
» Episcopia Ortodoxa Sarba - de langa Catedrala Episcopala Sarba - a fost construita intre anii 1745 - 1747 in stil baroc, iar fatada a fost transformata cu elemente de arhitectura sarba intre 1905–1906;
» Monumentul Sfintei Treimi - a fost realizat din gresie in anul 1740 in memoria victimelor molimei de ciuma din 1738-1739; stilul este baroc, piedestalul este imbogatit cu statui de sfinti in partea inferioara, iar basoreliefurile reprezinta scene din timpul epidemiei de ciuma;
» Planul fostei Cetati a Timisoarei din sec. 19 se poate vedea in dreptul farmaciei de langa Palatul Baroc, printre dalele ce formeaza pavajul pietei;
» Liceul Teoretic N. Lenau - situat pe partea de nord a pietei, a fost construit in 1761 si a fost locatia celui mai vechi teatru din Timisoara;

Plecand din Piata Unirii ajungem curand in Piata Victoriei(Piata Operei) sau Piata Revolutiei, care este unul din locurile simbol ale orasului. Aici toate palatele de mari dimensiuni sunt construite in stilurile curentelor Art Nouveau/Secession. In fapt, acesta este probabil unul dintre cele mai reusite si mai inchegate sit-uri urbane cu Secession original din lume, rivalizand cu cartierele asemanatoare din Viena sau Riga. Dimensiunile extrem de generoase ale acestui spatiu public pun in valoare si mai bine cladirile elegante, minutios decorate. Printre cladirile reprezentative din aceasta piata se numara:

» Catedrala Metropolitana-Ortodoxa, una din cladirile simbol ale orasului, construita in stil bizantin moldovenesc, cu turnurile acoperite de tigla smaltuita, si care domina partea sudica a pietei;
» Opera-Teatrul National, atestat pentru prima data in 1753, se afla pe partea opusa Catedralei; in 1846 Franz Liszt a sustinut aici 3 concerte, pentru ca in anul urmator, 1847, sa dirijeze Johann Strauss-fiul un concert;
» Cladirea Operei a fost construita intre anii 1872 - 1875 dupa designul arhitectilor vienezi Hellmer si Fellner in stil renascentist; cladirea gazduieste patru institutii culturale importante, Opera Romana, Teatrul National, Teatrul German de Stat si Teatrul Maghiar de Stat, Timisoara fiind singurul oras european unde functioneaza trei teatre de stat in limbi diferite;
» Castelul Huniade a fost construit intre 1307 - 1315 de mesteri italieni pentru a-i servi drept resedinta regelui Carol Robert de Anjou; din 1946 gazduieste Muzeul Banatului, sectiile de istorie si stiintele naturii.

Insa Secession-ul inseamna mult mai mult in Timisoara. In cartierele Iosefin si Fabric, chiar daca nu mai avem palate de dimensiuni impresionante precum in centru, in continuare, aproape toate cladirile apartin aceluiasi curent. Multimea de detalii Art Nouveau – in primul rand ornamentatia zidariei, dar si elementele de feronerie, portile tipice precum si interioarele sunt impresionante.

In Piata Libertatii gasim Primaria veche, monumentul Sf. Ioan Nepomuk, ridicat in 1756 de sculptorii vienezi Blim si Wasserburger in stil baroc rococo, Palatul Contelui de Soro (sau Casa Comandantului Militar), in fata caruia se afla bustul lui Decebal, regele dacilor, cu inscriptia "Decebalus per Scorilo”. Primaria a fost construita intre anii 1731-1734, dupa planurile arhitectului italian Pietro del Bronzo. Stilul fatadei combina elemente de ornamentatie baroca si renascentista.

Palatul Dicasterial,

cea mai mare cladire din oras, este o constructie monumentala de mare valoare arhitecturala, aflata in Piata Tepes Voda. Construit intre 1850-1854, in stil renascentist, este copia Palatului Strozzi din Florenta.

In timp ce unele dintre monumentele din centrul orasului ofera vederi panoramice, multitudinea de parcuri din acest "oras al florilor" sau "oras gradina" ofera un loc idilic pentru a lua o pauza de la vizitarea obiectivelor turistice. Printre parcurile Timisoarei reamintim:

» Parcul Central - numit la inceput Parcul Scudier, a fost amenajat in stil englezesc, cu peluze intinse, in care au fost plantate flori;
» Parcul Rozelor - cunoscut si sub denumirea de Parcul Trandafirilor sau Parcul de Cultura si Odihna „Stefan Plavat", a fost inaugurat in 1934 cu aportul celebrilor gradinari din acea vreme: Muhle, Niemetz si Agatsy;
» Parcul Poporului - cel mai vechi parc din oras a fost cunoscut de-a lungul vremii sub denumirile Parcul Varosliget, Parcul Coronini, Parcul Orasului, Parcul Regina Maria si Parcul Tineretului;
» Parcul Botanic - primul plan al Gradinii Botanice dateaza din 1966 si a fost realizat de catre arhitectul Silvia Grumeza.

Locul pe care se afla astazi Padurea Verde a fost in secolul XVIII de doua ori mai vast decat e astazi si reprezenta domeniul de vanatoare exclusiv al contelui Mercy. La inceputul secolului XX jumatate din padure a fost taiata pentru a face loc unei colonii maghiare stabilita astazi pe locul in care se afla cartierul Dumbravita. In prezent, aici se afla Gradina Zoologica si Muzeul Satului, iar in imediata lor apropiere inca mai putem vedea, ruinele vestitului candva restaurant "Tantarul".

Cultura

Mostenirea culturala si diversitatea ofertei culturale sunt punctele forte ale orasului. Cu cele peste 12 institutii culturale, Timisoara este, dupa Bucuresti si Iasi, al treilea pol cultural din tara. Principalele institutii si asociatii culturale, ce definesc continutul vietii culturale timisorene, sunt:

» Opera Nationala Romana - infiintata in 1946, dezvolta un repertoriu liric clasic adresandu-se unui public specializat;
» Filarmonica Banatul intregeste paleta de oferta culturala de cea mai inalta calitate, pastrand astfel traditia orasului care a vazut interpretand pe scenele lui nume mari precum Franz Liszt, Strauss fiul, Brahms, Enescu sau premiera Traviatei lui Verdi la 9 februarie 1855;
» Teatrul National „Mihai Eminescu” din Timisoara, creat in 1947, a devenit un punct de reper in viata culturala locala, prin repertoriul bogat si prin numele sonore care au activat pe scena sa;
» Teatrul de Stat „Csiky Gergely”, fondat in 1953, ca forma de exprimare a culturii maghiare, ofera accesul neingradit la cultura a minoritatii maghiare si nu numai, spectacolele fiind traduse la casca in limba romana;
» Teatrul German de Stat functioneaza sub forma actuala din 1953, fiind continuatorul traditiei teatrale in limba germana; spectacolele sunt traduse la casca in limba romana;
» Muzeul Banatului, infiintat in 1872, ocupa un loc important in patrimoniul cultural timisorean si banatean; acesta adaposteste cea mai mare colectie de obiecte arheologice din Banat.

Oferta culturala este intregita de Teatrul de Papusi (infiintat in 1949), Ansamblul Banatul, Biblioteca Judeteana (1904), Scoala Populara de Arta, Casa de Cultura, dar si numeroase galerii de arta, edituri, fundatii si asociatii culturale. Printre galeriile de arta cele mai vizitate este Galeria Calina; aflata in centrul orasului, este un loc unde expun atat artisti timisoreni, cat si pictori consacrati din tara.

Timisoara a fost orasul mai multor premiere nationale, europene, sau internationale. Astfel, in 1884 Timisoara devine primul oras din Europa si al doilea din lume, dupa New York, ce a folosit energie electrica pentru a ilumina strazile sale publice, cu 731 de lampi.

Created with Raphaël SV BT IS NT BC VS GL VN CT TL BZ BR IL CL GR B PH DB AG TR OT VL GJ DJ MH CS TM AR BH SJ SM MM BN CJ AB HD SB BV CV HR MS