Drumul vechilor cetati dobrogene

Dobrogea, cu influente grecesti, turcesti si nu numai, este unul din cele mai incantatoare taramuri. In Dobrogea exista mai multe ruine ale unor cetati datand din timpul grecilor si romanilor.

In Dobrogea de Nord, judetul Tulcea, exista peste 500 de situri arheologice inscrise in Lista nationala a Monumentelor Istorice. La acestea se adauga alte cateva sute de movile, „tumuli”, care impanzesc zona de nord a Dobrogei si care ascund adevarate comori arheologice. Cele mai cunoscute monumente istorice din judetul Tulcea sunt insa cetatile: Orgame/Argamum (Jurilovca), Enisala, Aegyssus (Tulcea) sau Noviodunum (Isaccea), Halmyris (Murighiol), Troesmis si Dinogetia.

Judetul Constanta are o veche traditie istorica ale carei inceputuri de locuire umana se manifesta odata cu procesul de antropogeneza (epoca paleolitica). Incepand cu sec. al VII-lea i.e.n. pe tarmul vestic al Marii Negre se instaleaza primele colonii grecesti: Histria, Tomis si Callatis, aflate toate pe teritoriul judetului Constanta. La nivelul judetului Constanta sunt multe vestigii antice care merita sa fie puse in valoare. Printre acestea se numara si cetatile Carsium (Harsova), Capidava, si Ulmetum (Pantelimon), care vor fi promovate turistic datorita unui proiect transfrontalier derulat in parteneriat cu Bulgaria. Un loc important il ocupa si cetatea Tropaeum Traiani.

Pe malul lacului Sinoe, "la o departare de 500 de stadii de gura sacra a Istrului", dupa notatia lui Strabon, se afla Cetatea Histria - prima colonie greaca de pe tarmul de vest al Pontului Euxin si cel mai vechi oras de pe teritoriul tarii noastre. Intemeiata pe la mijlocul secolului al VII-lea i.Chr., in timpul Olimpiadei XXXI (657 i.Chr.) sau in ultimele decenii ale aceluiasi secol, Histria a avut o dezvoltare neintrerupta atat in perioada greaca, cat si in cea romana, reprezentand pentru multa vreme cel mai insemnat centru economic si cultural de la gurile Dunarii.

Cetatea Tropaeum Traiani

a fost ridicata in urma victoriei lui Traian in fata lui Decebal la o importanta rascruce de drumuri, ce duceau de la Dunare la Marea Neagra, unde se afla o asezare geto-dacica mai veche. Incepand cu mijlocul secolului al II-lea, asezarea cunoaste o perioada de inflorire economica si culturala devenind un important centru urban. Inainte de anul 170 este ridicat la rangul de municipium. Distrusa de goti, cetatea a fost reconstruita din temelii, prin grija imparatului Constantin cel Mare, care o inzestreaza cu ziduri noi de aparare, mult mai masive. In 587 este distrusa de atacurile avarilor si a fost definitiv parasita.

Cetatea Enisala

a fost ridicata de puterea imperiala bizantina si de cea comerciala genoveza la sfarsitul secolului al XIII-lea si la inceputul secolului al XIV-lea si ulterior inclusa in sistemul defensiv al Tarii Romanesti, iar mai apoi fiind transformata in garnizoana a Imperiului Otoman. Abandonata de catre turci, cetatea s-a ruinat in urmatoarele veacuri, dar este singura cetate medievala care a supravietuit confruntarilor armate ruso-turce desfasurate pe teritoriul Dobrogei. Cetatea mai este cunoscuta si sub denumirile de Heraclia sau Heracleea.

Cetatea Noviodunum

este situata pe malul drept al Dunarii, in locul numit Pontonul Vechi, in apropierea orasului Isaccea, la cel mai important punct de trecere al fluviului. La cetate se ajunge usor, existand un indicator in apropiere de Primarie, iar drumul de acces este in stare buna. Cetatea Noviodunum - fortificatie romana - este una dintre cele mai vechi cetati din Dobrogea, in prezent acoperita aproape in intregime cu pamant. Se executa lucrari de scoatere la lumina a vestigiilor.

Cetatea Halmyris

a fost intemeiata intr-o zona cu urme de locuire din secolul al VI-lea i.Ch., pe malul sudic al golfului antic Halmyris. A cunoscut mai multe etape evolutive: fortificatie romana de pamant (ultimul sfert al sec. I p.Ch.), castru de piatra, sediu al unor unitati (vexillatio) ale legiunilor I Italica si XI Claudia Pia Fidelis si sediul unei statii a flotei militare romane Classis Flavia Moesica (inceputul sec. al II-lea - al treilea sfert al sec. al III-lea d.Ch.). Fortificatia romana tarzie dateaza din al treilea sfert al sec. al III-lea si functioneaza pana in primul sfert al sec. al VII-lea d.Ch.

Cetatea Capidava

aflata pe un masiv stancos, asigura o foarte buna supraveghere si aparare, dispunand inclusiv de instalatie portuara, magazii si anexe. Cetatea a fost construita de detasamente de soldati romani din legiunile a V-a Macedonica si a IX-a Claudia, iar denumirea de Capidava inseamna „cetatea de la cotitura”. Fortul a reprezentat o componenta importanta a sistemului roman defensiv din zona danubiano-pontica, construit la inceputul secolului al II-lea d.Ch., pe vremea imparatului Traian.

Situata pe malul lacului Razim, la Capul Dolosman, Cetatea greco-romana Orgame/Argamum constituie unul dintre siturile arheologice cele mai interesante ale Dobrogei. Impreuna cu insula Bisericuta, aflata la cativa kilometri in fata sa, in apele lacului Razim, ar putea constitui unul din punctele de atractie ale turismului nord-dobrogean, fiind cuprinse intr-un peisaj cu totul inedit. Este una dintre cele mai vechi asezari grecesti de pe teritoriul actual al Dobrogei fiind ridicata de colonistii greci din Asia Mica in secolul al VII-lea i. Hr.

Dinogetia

a fost mentionat pentru prima data de Ptolemeu in cunoscuta sa lucrare “Geographia” (sec. II e.n.). Initial asezare geto-dacica, si apoi romana, a fost ridicata in timpul imparatului Diocletian (285-305 d.Hr.). Asezarea a beneficiat de o pozitie naturala dominanta, cu vizibilitate spre malul stang al Dunarii. Fiind inconjurata de ape (garlele si baltile pe care Dunarea le formeaza in dreapta marelui cot din fata orasului Galati), dispunea de avantajul unei aparari naturale si de mari bogatii asigurate de pamant si ape: produse agrare, vanat, peste.

Cetatea Carsium

a fost infiintata de Traian in 103, sub forma de castru roman, si a fost reconstruita de bizantini. Cetatea a rezistat pana in epoca medievala tarzie, fiind cucerita de Mihai Viteazu in cursul razboiului cu turcii. Este mentionata frecvent in toate documentele antichitatii incepand din secolul al II-lea d. Chr., pana in secolul al VII-lea (Ptolemeu, Tabula Peutingeriana, Itinerarium Antonini, Notitia Dignitatum, Hierocles, Procopius, Geograful din Ravenna) cu numele de Carsum, Carsio, Carso, Carsos.

Cetatea Troesmis,

una din cetatile principale ale getilor, se aflata in nord-vestul Dobrogei, situata pe malul bratului Macin al Dunarii, in dreptul localitatii Turcoaia, la o distanta de 3 km de aceasta. Troesmis a fost de-a lungul intregii perioade antice un important punct strategic, cea mai veche mentiune a sa fiind in Ponticele lui Ovidius. Apoi este mentionata de catre Ptolemeu, ca fiind un lagar al legiunii a V-a Macedonica. Facand parte din fortificatiile care aveau sa influenteze istoria regiunii pentru totdeauna, Troesmis, mai aproape de figurile regilor si imparatilor al caror nume a intrat in legenda, face din Dobrogea un tinut cosmopolit, un loc de interactiune al atator popoare infloritoare.

Cetatea Ulmetum

a fost construita in jurul secolului al III-lea d.Hr., in perioada romana tarzie si a dainuit pana in veacul al saselea, in timpul epocii romano-bizantine. Este o cetate mica spre mijlocie, care a devenit treptat asezare fortificata si care in secolul al V-lea a fost atacata si aproape distrusa de trei valuri hunice.