Bisericile fortificate din Transilvania

Una dintre cele mai frumoase si interesante zone din Romania este sudul Transilvaniei. Triunghiul imaginar format de Sibiu, Sighisoara si Brasov ofera istoricului de arta, antropologului si etnografului materiale inepuizabile. Regiunea, colonizata de sasi, contine un sistem de biserici fortificate si cetati taranesti (initial peste trei sute, jumatate dintre ele disparute pana in prezent), dintre care Biertan, Viscri, Saschiz, Prejmer, Valea Viilor, Calnic si Dirjiu sunt incluse pe lista monumentelor UNESCO. De altfel, Romania este una dintre putinele tari unde se gasesc biserici fortificate destul de bine pastrate.

In aceasta zona exista inca o retea intinsa de bisericii germane, fiecare, oferind un tablou inedit, atat prin arhitectura adoptata, dar mai ales prin modul de decorare a bisericii, a interioarelor, a picturilor si frescelor ramase, a obiectelor de cult. Aceste biserici au inceput sa fie construite inca din perioada teutonilor (1211-1225). Dupa 1241, cand tatarii au facut prapad si in Transilvania, s-a trecut la inconjurarea bisericilor cu ziduri puternice prevazute si cu sisteme de aparare la unele, precum biserica din Biertan, fiind ridicate pe verticala dealului chiar trei randuri de ziduri si, in incinta, turnuri de aparare din piatra.

Daca privesti biserica din culmea dealului ce domina satul, ai impresia unui vechi si bine fortificat castel profilat, ca un simbol crestin, pe cerul albastru. Turnurile si bastioanele, prevazute cu metereze si guri de pacura, grilajuri glisante, contraforturi si arcuri de sustinere, coridoare de acces acoperite, dumuri de straja si chiar santuri cu apa, au aparat biserica si comunitatile germane, nu numai din Biertan, ci din multe alte localitati ca Harman, Prejmer, Ighisul Nou, Mosna, etc.

Cea mai mare parte a bisericilor pastrate au fost construite de localnici in secolele al XIII-lea si al XIV-lea, in centrul localitatilor si in locuri relativ usor de aparat de atacatori. Astfel, biserica indeplinea atat un rol religios, cat si unul militar, avand fortificatii, turnuri de clopotnita transformate in donjon, ziduri prevazute cu drumuri de straja, sau fiind inconjurate de ziduri de aparare, asemeni unei mici cetati. Privite in ansamblu, acestea formeaza unul dintre cele mai dense sisteme de fortificatii medievale pastrate din Europa.

Mai mult de 300 de biserici fortificate au fost construite in Transilvania, din care mai putin de jumatate se mai pastreaza si astazi. Numai in Sibiu, peste 50 de astfel de biserici au fost declarate monumente arhitectonice de exceptie - printre care bisericile patrimoniu UNESCO de la Biertan si Valea Viilor -, si o buna parte din ele au fost sau vor fi restaurate.

Biserica din Biertan

si-a conservat foarte bine aspectul initial. Acest edificiu se ridica pe un deal in mijlocul comunei, in centrul vailor transversale cu margini acoperite de culturi de vita-de-vie, porumb si paduri. Complexul eclesiastic si de aparare a fost construit in secolele XV-XVI in stilul goticului tarziu, cu elemente specifice Renasterii. Timp de aproape 300 ani Biertanul a fost ales sediul Episcopiei Evanghelice - intre 1572 si 1867. In interiorul bisericii altarul in stil gotic tarziu, in forma de triptic a fost realizat in mai multe etape intre 1515-1524. Stranele sunt realizate intre 1514-1523 de sighisoreanul Reychmut si se numara printre cele mai valoroase de acest gen din Transilvania. Unica in felul sau este usa sacristiei construita la 1515, remarcabila prin sistemul de blocare.

Ansamblul bisericii fortificate de la Biertan este format din 3 ziduri concentrice, cele interioare fiind inelare. Aceste ziduri erau legate intre ele de turnuri poarta. Astfel intre zidul 2 si 3 legatura se face prin turnul-poarta primarie. Zidul de incinta, care dateaza din aceeasi epoca a fost intarit in cursul secolului al XVI-lea cu 8 turnuri, el desfasurandu-se in forma de spirala, asemenea unei centuri cu 3 turnuri in jurul dealului. Turnurile bisericii din Biertan sunt urmatoarele: turnul cu ceas, turnul cu clopot din lemn, turnul mausoleului si turnul bastion inchisoare, turnul catolic, turnul primariei, turnul interior care mai era numit si turnul slaninii, Bastionul Tesatorilor.

Biserica din Valea Viilor

a fost construita in secolul al XV-lea, in stil gotic. Ulterior, pentru a face fata invaziilor necontenite, biserica a fost inconjurata cu ziduri si turnuri de aparare. Astazi se mai pastreaza 4 turnuri si zidurile inalte de 6-7 m, prevazute cu metereze. In biserica exista numeroase obiecte deosebit de valoroase precum stranele de la 1528, altarul din 1779, orga din 1807 si baldachinul amvonului datat la 1746. Un alt element important al acestei biserici este hersa, aflata deasupra portalului de nord, care s-a pastrat intacta din 1525. La intrarea in curtea bisericii se afla un mic muzeu al culturii sasesti unde puteti admira costume traditionale sasesti, fotografii si alte obiecte donate de membrii comunitatii din Valea Viilor.

La Prejmer,

in judetul Brasov intalnim cea mai mare si cea mai bine conservata biserica fortificata din sud-estul Europei. Constructia bisericii a fost inceputa in 1211, de catre cavalerii teutoni, care au primit drept asupra acestui teritoriu. In anul 1240, regele Bela al IV-lea al Ungariei, care stapanea regiunea, a cedat biserica din Prejmer manastirii Citeaux din Burgundia, abatie a ordinului cistercian. Ulterior, calugarii acestui ordin monahal au finalizat constructia, lacasul de cult fiind ridicat in stilul gotic burgund. Cladirea a fost modificata de mai multe ori in decursul anilor, cele mai importante schimbari fiind aduse in secolul al XVI-lea.

Patrimoniul Bisericii Evanghelice din Prejmer are o valoare artistica inestimabila. Astfel, altarul poliptic, cel mai vechi din Transilvania (datat la mijlocul secolului al XV-lea), este format dintr-un triptic cu panou central si aripi pictate pe ambele fete. Reprezentarile iconografice prezinta Patimile lui Iisus. Pe aripi sunt reprezentate mai multe scene: Spalarea picioarelor, Cina cea de taina, Biciuirea la stalp, Invierea, etc. Panoul central, de patru ori mai mare decat aripile laterale, a fost rezervat scenei Rastignirii.

Compozitiile sunt simple, amintind de mai vechi scheme iconografice; au un colorit viu, cu o stralucire particulara a tonurilor de rosu, pus in evidenta de fundalul aurit. Influenta scolii de pictura austriece este evidenta prin incercarea de a sugera perspectiva geometrica a imaginilor de interior. Potirul din Biserica Evanghelica de la Prejmer este reprezentativ pentru arta argintarilor transilvaneni din secolul al XV-lea. Acesta are un suport prismatic alungit si fete decorate prin gravare cu gratioase motive florale. Bulbul, mic si turtit, este gravat cu striatii dispuse oblic, avand aspectul unui brau.

Tot in Brasov, satul Viscri adaposteste una dintre cele mai spectaculoase biserici fortificate sasesti. Pozitia retrasa a asezarii explica si aparitia sa relativ tarzie in documente. Abia pe la 1400, "Alba ecclesia" (alias Viscri) apare intr-un registru al localitatilor pentru plata impozitului datorat episcopatului comitatului de Rupea (Kosd). Biserica-sala romanica, cum mai exista in zona Rupei doar in Homorod, a avut o predecesoare care a fost partial inclusa in acest edificiu. Colonistii germani (care s-au asezat in Viscri ca imigranti dupa domnia regelui Geza al II-lea, adica dupa 1162, ca "alii Flandrenses", in ultimul sfert al secolului al XII-lea) au gasit pe promontoriul din nord-estul comunei actuale o capela.

Prin prelungirea peretilor laterali ai capelei s-a racordat biserica-sala la donjon. In cursul fortificarii, la inceputul secolului al XVI-lea, sectorul sud-estic a fost dotat cu doua turnuri si doua bastioane. Turnul din sud, cu trei nivele si coridor de aparare devansat pe console din lemn, si bastionul de sud sunt unite sub acelasi acoperis in patru ape cu coama lunga si adosate incintei in exterior, ca si bastionul din est. Initial acesta purta acelasi coridor de aparare, in cele trei nivele intrandu-se din curtea cetatii. Coridorul de aparare si acoperisul bastionului de sud sunt unite cu cele ale turnului de sud. Turnul de poarta a fost asezat in spatele intrarii, in incinta. In secolul al XVIII-lea s-a construit un al doilea cordon de zid in jurul cetatii.

In judetul Alba, la Calnic intalnim o alta biserica fortificata intrata in patrimoniul UNESCO. Biserica de la Calnic este una mare. Nava are o latime de 9,35 m, iar absida 7,40 m. Acestea sunt dimensiuni are depasesc marimea normala a bisericilor sasesti din satele din Ardeal. Biserica din Calnic a fost la origine o biserica-sala gotica cu doua turnuri. Fatada ei de vest a fost formata din doua turnuri care cuprindeau un hol de intrare dreptunghiular. Aceasta parte din fata nu mai exista. Dupa cum se poate constata de pe pilastrii din nava si din absida, intregul spatiu al bisericii a avut o bolta cilindrica cu nervuri in cruce, care a fost distrusa mai inainte. Cu ocazia restaurarii bisericii din anii 1868-1869 bolta a fost inlocuita cu un tavan plan de stuc. Dr. Victor Roth avanseaza ca si data de constructie a bisericii secolul al XIV-lea. Arcul in forma de carena deasupra unui tabernacol dovedeste insa ca cel putin la formele de decor s-a lucrat si in secolul al XV-lea, fapt des intalnit la multe dintre edificiile de cult din Transilvania.

Biserica fortificata din Darjiu,

Harghita, initial construita in stil romanic (secolele XIV-XV), a fost transformata ulterior in stil gotic. Fortificata in anul 1400, biserica, prezinta o incinta dreptunghiulara cu ziduri inalte, intarite cu sase turnuri. Turnul de poarta pastreaza infatisarea originara, cu zidarie masiva, strapunsa de ferestre de tragere protejate cu inchizatori de lemn. Lucrarile de fortificare s-au asociat cu cele de infrumusetare a edificiului, care a fost prevazut cu bolti gotice pe nervuri; incastrarea nervurilor a distrus, din pacate, o buna parte a picturilor murale initiale, realizate in 1419.

Biserica in ansamblul ei a dobandit un aspect de bastion, avand un acoperis inalt, lipsit de turnuri. Perimetral, incinta este acoperita cu un acoperis interior, la adapostul caruia se mai pastreaza pana in zilele noastre camari cu rezervele de alimente ale satenilor. Biserica fortificata din Darjiu este cunoscuta datorita picturilor sale murale. Autorul ansamblului mural este mesterul medieval Paul, fiul lui Stefan din Ung, format intr-un mediu eclectic, in care se imbinau forme stilistice ale goticului international, cu elemente italienizate ale Renasterii timpurii.

Biserica sala de la Saschiz,

din judetul Mures, este ridicata in stil gotic tarziu intre anii 1493 si 1525 pe locul unei basilici romanice, fiind prevazuta cu cat de aparare sustinut de contraforti inalti, care se extinde deasupra navei si a corului. Bolta in plasa a navei a fost reconstruita in anul 1878. Mobilierul interior apartine preponderent stilului baroc, doar strana din cor bogat decorata fiind de factura gotica. Pe peretii exteriori s-au pastrat fragmente de inscriptii. Din zidul de fortificatie ce inconjura biserica s-a pastrat doar turnul de nord, care in anul 1677 a fost prevazut cu o flesa marcanta, asemanatoare cu cea a turnului cu ceas din Sighisoara.